Cel mai vechi ADN uman secvenţiat vreodată ar putea rescrie arborele evolutiv uman

Groapa de oase - cel mai vechi ADN uman

Ce secrete ascunde groapa de oase? avier Trueba, Madrid Scientific Films

Cercetătorii au reuşit să secvenţieze o secţiune (en) a celui mai vechi ADN uman, luat din dinţii şi oasele coapselor a unei fosile vechi de 430 mii de ani descoperite în nordul Spaniei.

Ceea ce au fost ei în măsură să determine (en) din această performanţă impresivă ar putea rescrie arborele evolutiv al speciilor umane vechi, inclusiv a celui care în cele din urmă a dat naştere speciei noastre.

Începând cu anul 1997, arheologii au excavat rămăşiţele a circa 28 de schelete dintr-o peşteră din nordul Spaniei cunoscută sub numele Sima de los Huesos sau „groapa de oase”, care se crede că au o vechime de aproximativ 430 mii de ani.

Craniile acestor indivizi par să arate începuturile formării mărginilor supraorbitale evidenţiate din regiunea sprâncenelor şi se credea că ei au reprezentat Neanderthalienii timpurii, care cu 100 de mii de ani mai târziu au evoluat într-o specie pe deplin recunoscută.

Dar noile dovezi apărute de la  secvenţierea a ADN-ului fosililor, publicate în Nature,  sugerează că aceştia nu au fost strămoşii timpurii a întregii specii, dar au fost recunoscuţi pe deplin neanderthalieni.

Schelet Sima de los Huesos

Unul din scheletele de la Sima de los Huesos

În cazul în care împingerea originii neanderthalienilor înapoi cu 100 de mii de ani nu este suficientă, apoi noua cercetare mai arată, de asemenea, că neanderthalienii şi o altă specie strâns legată de cea umană, cunoscuţi ca Denisovans (care au trăit în Siberia sudică la mii de kilometri distanţă),  erau deja separaţi când neanderthalienii au fost îngropaţi la Sima de los Huesos.

În cazul în care aceste constatări sunt corecte, atunci acest fapt este extraordinar, deoarece ar putea împinge  cu sute de mii de ani  înapoi în timp, momentul în care strămoşii noştri se crede că s-au separat de neanderthalieni şi omul Denisovian.

Cauza sunt unele studii genetice anterioare, după care s-a crezut că strămoşii noştri s-au desprins de ascendentul Neanderthal-Denisovian acum între 315 mii de ani şi 54o mii de ani în urmă.

Însă, dacă neanderthalienii formaţi complet existau deja în urmă cu 430 de mii de ani, atunci aceasta înseamnă că despărţirea de strămoşii noştri a avut loc mult mai devreme, probabil încă 750 de mii de ani în urmă (en), sugerează cercetătorii.

Acest lucru are consecinţe profunde pentru propriile noastre origini.

Aceasta înseamnă că specia care cel mai posibil se credea că ne-a dat naştere nouă, Homo Heidelbergensis, probabil, nu a fost strămoşul nostru, deoarece specia se crede că nu a evoluat timp de 5o de mii de ani după ce oamenii moderni şi Neanderthal – Denisovan  s-au separat.

Ceea ce înseamnă că probabil vinovatul care a data naştere tuturor celor trei specii ar putea fi încă puţin cunoscuta specie, numită Homo antecessor, care, de asemenea, este reprezentată prin rămăşiţele găsite în Spania, dar vechimea lor este de 900 000 de ani.

Chiar dacă încrengătura speciei umane nu a fost atât de complicată, există întrebări suplimentare care trebuie rezolvate.

De exemplu, în timp ce ADN-ul nuclear luat din fosilele din Sima de los Huesos a arătat că oasele au fost neanderthaliene, o parte din ADN-ul mitocondrial, care se află în altă parte a celulei, par să demonstreze că cel puţin unul din cei 28 indivizi este înrudit cu omul Denisovan.

Cum acest lucru este posibil rămâne un mister şi ar putea prezenta dovezi a unei specii necunoscute care a migrat din Africa spre Eurasia.

Până nu vor fi găsite mai multe fosile, tot ceea ce putem face este să speculăm.

Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor. În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>