Cercetătorii au descoperit rămăşiţele unui strămoş ‘hobbit’

Un craniu uman modern (dreapta) şi un craniu de hobbit (stânga), cu fragmentul maxilarului nou descoperit vechi de 700.000 de ani.

O echipă internaţională de cercetători tocmai au anunţat descoperirea unor rămăşiţe vechi de 700.000 de ani, a unei specii care este înrudită cu o specie micuţă a strămoşilor umani, drăguţ numită ‘hobbits’.

Găsită pe o insulă în Indonezia,  hominidul avea o înălţime de doar aproximativ 1 metru şi nu este încă clar dacă ei reprezintă o specie nouă.

Dar ei arată fenomenal de asemănător cu cunoscuta în prezent specie, Homo floresiensis, marea diferenţă este că ei au trăit cu mai mult de 600.000 de ani mai înainte, ceea ce zdruncină înţelegerea noastră a evoluţiei hominizilor.

„Descoperirea are implicaţii importante pentru înţelegerea noastră a răspândirii timpurii a oamenilor, evoluţia lor în regiune şi a sfărâma odată şi pentru totdeauna afirmaţiile scepticilor,  care cred că Homo floresiensis a fost doar un om bolnav modern (Homo sapiens)”, a declarat cercetătorul Gert van den Bergh (en), de la Universitatea Wollongong din Australia.

„Remarcabil, aceste fosile, printre care se numără doi dinţi de lapte de la copii, au vârsta de cel puţin 700.000 de ani”.

Puteţi vedea o reconstrucţie a Homo floresiensis din 2012 mai jos.

Reconstrucţie a Homo floresiensis

Echipa a descoperit un fragment de maxilar şi şase dinţi, de la cel puţin un adult şi doi copii, îngropate sub albia veche a unui râu pe un site cunoscut sub numele de Mata Menge, de pe insula indoneziană Flores (en).

Aceasta este insula unde H. floresiensis a fost descoperit în 2003.

Poreclită ‘hobbit’, specia este destul de incredibilă, deoarece ea ar fi putut trăi alături de oamenii moderni, chiar până acum 12.000 de ani în urmă.

Dar, unii oameni de ştiinţă au susţinut că, în loc de o specie de hominizi mici, resturile identificate ar putea pur şi simplu aparţine unor oameni bolnavi.

Această nouă descoperire adaugă mai multe dovezi împotriva acestui argument, de fapt, ea sugerează că strămoşii hominizilor de statură mică au rătăcit prin Indonezia cu sute de mii de ani mai înainte ca să apară Homo sapiens.

Cu alte cuvinte, hobbiţii au fost reali.

Iată o altă reconstrucţie a acestor tipi adorabili de Atelier Elisabeth Daynes:

Reconstrucţie Hobbit

„Toate aceste fosile sunt indiscutabil de hominizi şi ele par a fi extrem de asemănătoare cu cele a Homo floresiensis„, a declarat unul dintre cercetători, Yousuke Kaifu, de la Muzeul Naţional al Naturii şi Ştiinţei din Tokyo, care a comparat fosilele hominizilor moderni şi dispăruţi.

Deci, care este locul acestor hobbiţi în arborele genealogic al familiei noastre? Şi cum au ajuns ei pe o insulă îndepărtată?

Publicând rezultatele lor în Nature, echipa propune că aceştea au evoluat de la specii mai înalte, specii ce se deplasau vertical, Homo erectus şi într-un fel au diminuat din nou.

„Morfologia dinţilor fosili, de asemenea, sugerează că această încrengătură umană reprezintă o descendenţă pipernicită timpurie a Homo erectus, care cumva a fost izolat pe insula Flores”, spune Kaifu (en).

„Cea ce este cu adevărat neaşteptat, este faptul că dimensiunea descoperirilor indică că Homo floresiensis a obţinut dimensiunile sale mici cel puţin acum 700.000 de ani”, a adăugat el.

De fapt, descoperirea unor instrumente preistorice în acelaş loc, ce datează cu aproximativ 1 milion de ani în urmă, sugerează că hobiţii posibil au trăit aici chiar şi mai mult, şi din oarecare motiv au evoluat statura lor mică pentru a se potrivi mediului insular.

În cazul dacă  este adevărat, această ne impune să rescriem arborele genealogic uman.

„Este exclus ca micuţul Homo floresiens a evoluat proporţiile miniaturale a corpului său în timpul primilor 300.000 de ani pe Flores şi este astfel partea pipernicită a încrengăturii care în cele din urmă derivă de la Homo erectus„, spune van den Bergh (en).

De asemenea, este posibil că această descendenţă a precedat primei apariţii hominizilor pe Flores, ceea ce presupune că speciaţia a avut loc pe o insulă între Asia şi Flores, cum ar fi Sulawesi.

Echipa acum sapă mai adânc în albia răului vechi pentru a găsi mai multe rămăşiţe întregi a scheletului, care vor fi esenţiale pentru evaluarea şi clasificarea descoperirii în mod corespunzător.

De asemenea, ei sunt în căutarea unei specii precursor care ar explica legătura dintre Homo erectus şi Homo floresiens.

Mai este mult lucru de făcut, dar acum suntem mult mai aproape de a înţelege enigma acestei specii mici şi locul ei în arborele genealogic al familiei noastre.

Pentru van den Bergh, este un moment destul de însemnat, având în vedere că el a săpat site-ul mai mult de 20 de ani şi a lucrat alături de un om de ştiinţă australian Mike Morwood în acea vreme, care a descoperit iniţial specia pitică în 2003, şi care a murit acum trei ani.

„Singurul meu regret este că Mike a murit în 2013 şi, prin urmare,  nu a ajuns să împărtăşească entuziasmul şi experienţa acestor fosile de hominizi. Noi ambii am ştiut că ele trebuie să fie aici”, a spus van den Bergh.

„Cred că Mike s-ar fi bucurat de faptul că domeniul Paleoantropologiei este gata pentru o altă zguduire majoră”.

Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor. În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>