Descoperirea sugerează că oamenii au fost în Florida acum 14.500 de ani

Os mastodont descoperit în Florida

Neil Puckett, de la Universitatea Texas A&M , iese la suprafaţă din dolină cu un os al membrului unui mastodont minor. Fotograf: Brendan Fenerty/Reuters

Cuţitul, osul şi baliga pun sub semnul întrebării teoria Strâmtorii Bering şi indică că oamenii s-au răspândit prin Americi cu 1500 de ani mai devreme decât se credea, spun cercetătorii.

Un cuţit de piatră, oase de mastodont şi balega fosilizată găsite într-un canal de scurgere subacvatică (dolină), arată că oamenii au trăit în Florida de Nord în urmă cu aproximativ 14.500 de ani, potrivit unei noi cercetări, care sugerează că colonizarea Americilor a fost mai complexă de cât se credea iniţial.

Arheologii au cunoscut de ani de zile dolina din râul Aucilla, la sud de Tallahassee.
Dar recent, ei sau scufundat din nou în gaură pentru a excava ceea ce ei numesc dovezi clare că răspândirea oamenilor străvechi în ambele Americi a avut loc cu aproximativ 1500 de ani mai devreme decât se credea anterior.

Cu o lărgime de 70 metri şi o adâncime de 11 metri, groapa este „întunecată ca în interiorul unei vaci (Inborş: expresie utilizată pentru prima dată de Mark Twain), literalmente deloc nici o lumină”, potrivit lui Jessi Halligan, conducătorul scufundărilor şi profesor la Universitatea de Stat din Florida la Tallahassee.

Halligan s-a scufundat în gaură de 126 de ori pe parcursul cercetării sale, purtând o lampă de cap şi un echipament de scufundare.

În gaură, scufundătorii au găsit unelte de piatră, precum şi un cuţit de piatră cu o lărgime de 3 centimetri şi un „biface”, o piatră ce se desface în straturi ascuţită pe ambele părţi.

Vedeţi şi: Balenă rară găsită pe plaja australiană care se consideră că a evoluat înapoi

Artefactele au fost găsite lângă oasele unui mastodont; re-examinarea unui colţ scos din gaură a confirmat că şanţurile lungi în os au fost făcute de oameni, probabil atunci când l-ar fi scos din craniu şi au extras carnea de la baza sa.

„Fiecare colţ de aceste dimensiuni putea avea mai mult 7 kilograme de ţesut nutritiv gingaş în pulpa din cavitatea sa” a spus Daniel Fisher, un paleontolog de la Universitatea din Michigan, care a fost membru al unei echipe care odată a îndepărtat colţii unui mamut conservat în permafrostul Siberian.

Despre instrumentul „biface”, Halligan a spus pentru Smithsonian.com: „Nu există absolut nici o îndoială că este făcut de om.
Nu este absolut nici o posibilitate că este un artefact natural în orice configuraţie sau formă”.

Atunci când oamenii străvechi au măcelărit sau au curăţit mastodontul, groapa era un iaz de adâncimi mici: o gaură de adăpare pentru oameni, mastodonţi, bizoni, urşi şi aparent câini.

Cercetătorii au descoperit oase care par ar fi canine, sugerând că câinii urmau după oameni, fie ca însoţitori, fie ca competitori după resturi.

Descoperirea face dolina cel mai timpuriu site de oameni străvechi documentat în sud-estul Statelor Unite ale Americii.

Cercetătorii au publicat concluziile lor în revista Science Advances vineri, scriind că artefactele arată a fi dovezi ‘mult mai bune’ a oamenilor timpurii decât celea de la lucrările anterioare pe acest site.

„Dovezile de pe situl Page-Ladson este un salt major în conturarea noii viziuni a populării celor două Americi la sfârşitul ultimei ere glaciare”, a declarat Mike Waters un arheolog de la Universitatea Texas A&M.

„În comunitatea arheologică, există încă o mare rezistenţă ce priveşte ideea că oamenii erau aici înainte de Clovis”, a adăugat el, referindu-se la aşa numiţii „oamenii Clovis” o grupă de oameni care se consideră ca este prima care a ajuns în cele două Americi.

Scufundătorii investighează site-ul

Scufundătorii investighează site-ul arheologic Page-Ladson din Florida. Fotograf: S. Joy/AP/Texas A&M’s Center for the Study of the First Americans

Waters a spus că gaura cu apă s-ar fi făcut ca o „culegere uşoară” pentru oamenii ce se aflau în căutarea unui loc de pradă.

Halligan a sugerat că vechii culegători vânători au fost primii nomazi sezonieri ale coastei de est, care călătoreau spre sud în timpul iernii.

„Ei au fost foarte buni cunoscători a plantelor, a animalelor şi a modelelor de migraţie locală”, a spus ea.

„Acesta este un lucru mare. Deci, cum ei au trăit? Acest lucru a deschis o nouă linie întreagă de anchetă pentru noi ca oameni de ştiinţă, în timp ce încercăm să înţelegem mai bine aşezările din Americi”.

Se crede că oamenii au trecut în cele două Americi în timpul Erei Glaciare, atunci când uscatul a legat Siberia şi Alaska, dar momentul trecerii este o chestiune de dispută lungă.

În 1930, arheologii au descoperit suliţe caracteristice printre oasele de mamut lângă Clovis, New Mexico.

Timp de decenii oamenii Clovis au fost consideraţi ca primii care au colonizat cele două Americi, cu aproximativ 13.000 de ani în urmă.

Mii de suliţe au fost găsite prin America de Nord şi până în sudul Venezuelei.

Dar, în ultimele două decenii, arheologii au descoperit un craniu vechi de 11.000 de ani(en) în Brazilia, ADN-uman în fecalele dintr-o peşteră din Oregon(en), evidenţe a prezenţei oamenilor, încă 14.800 de ani în urmă de-a lungul litoralului Chile şi suliţe în Texas(en), care ar putea data sosirea oamenilor în America cu acum 15.500 de ani.

Cele mai multe din artefactele de provenienţă umană în aceste site-uri diferite nu au semnături a oamenilor Clovis.

La site-ul din Florida, cercetătorii au analizat crenguţele din bălegarul fosilizat al mastodontului, pentru a data oasele şi artefactele, constatând că au o vârstă de aproximativ 14.550 de ani.

Sincronizarea timpului aruncă dubii asupra Teoriei Strâmtorii Bering, a spus Halling: podul de sol fără de gheaţă a fost deschis doar pentru câteva mii de ani.

„Aşa că coridorul liber de gheaţă nu este răspunsul nostru pentru modul în care cele două Americi au fost iniţial colonizate”, a spus ea pentru Smithsonian.

„Modul logic prin care oamenii ar fi putut ajunge în Florida 14.600 de ani în urmă este cazul în care strămoşii lor au intrat în America cu barca de-a lungul coastei Pacificului”, a declarat Waters pentru Discovery News.

„Ei ar fi putut călători cu barca spre centrul Mexicului, trecând şi venind de-a lungul coastei Golfului.

Ei ar fi putut intra în Americi prin râul Columbia şi apoi călătorind în interiorul continentului pe râul Mississipi şi continuând calea în jos până au intrat în coasta Golfului Mexic, care eventual i-a adus în Florida”.

Rămăşiţe de mastodont au fost găsite spre partea de nord tocmai în Kentucky, a spus ea.

Ficher a mai adăugat la descoperire că „oamenii şi megafauna au coexistat cel puţin 2000 de ani” aceasta pune la îndoială altă teorie: că vânătorii Clovis au făcut ca mastodonţii şi mamuţii să dispară rapid, deoarece au lansat un „blitzkreig” pe continent.

„Acest lucru înseamnă că totuşi interacţiunea dintre oamenii şi mastodonţii, ar fi luat cel puţin două milenii pentru ca procesul de dispariţie să se finalizeze”, a spus el la o conferinţă de presă.

Motivul principal din care cauză mamiferele gigante au dispărut, a fost, probabil, încălzirea climei.

Mai mulţi antropologi neafiliaţi la cercetare au spus că s-au mai adăugat probe la migrarea complexă în mai multe etape în cele două Americi.

„Cred că această cercetarea este un triumf pentru arheologia subacvatică şi încă un cui în sicriul primei teorii Clovis”, a declarat pentru revista Nature antropologul Jon Erlandson de la Universitatea din Oregon.

Vedeţi articolul original aici.

Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor. În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>