Nava spaţială New Horizons va şuiera pe lângă Pluton

Planeta Pluton În prim plan

Pluton este ultima din cele nouă planete „clasice” care urmează să fie vizitată de o navă spaţială.

 

Pluton este gata să apară în prim plan.

La 14 iulie, nava spaţială New Horizons va zbura pe lângă Pluton. Obiectul îndepărtat a fost retrogradat de la o planetă la o planetă pitică în 2006, dar acest fapt nu diminuat din strălucirea misiunii care marchează începutul unei noi frontiere de explorare.

După ce a călătorit nouă ani aproape 5 miliarde de kilometri prin spaţiu, o navă spaţială de mărimea unui pian a dat primele vederi de înaltă rezoluţie a planetei pitice care este de dimensiunea a două treimi din luna noastră.

Nimeni nu ştie ce va dezvălui întâlnirea cu Pluto, posibil o suprafaţă de gheaţă care va semăna cu o versiune extremă a Antarcticii, munţi acoperiţi de zăpadă, creste abrupte şi stânci falnice de gheaţă.

Ce speră New Horizons să descopere?

Imagini Pluton

Imaginile făcute de New Horizons prezintă un brâu întunecat care se întinde în jurul regiunii ecuatoriale a lui Pluton.

Până în prezent oamenii de ştiinţă aveau puţine detalii despre suprafaţa lui Pluton. Nava spaţială New Horizons marţi va fi la o distanţă de 12 500 de kilometri, la cel mai apropiat punct de Pluton. Imaginile pe care le va face vor dezvălui dacă există vârfuri înalte şi depresiuni adânci sau mai degrabă o topografie ondulată pe Pluton.

New Horizons a observat deja semne de o calotă glaciară. Pe Pluton este atât de frig încât azotul pe care îl respirăm pe Pământ, aici este prezent sub formă de gheaţă, posibil are o atmosferă rarefiată de azot.

Dacă atmosfera va fi prezentă, nava spaţială va preleva şi măsura ce cantitate se pierde în spaţiul cosmic.

De asemena zborul pe lângă Pluton ar putea dezvălui prezenţa unor componenţi chimici: deşi neonul este un gaz de pe Pământ, el ar putea persista ca lichid pe Pluto, până e şi posibil să curgă ca râuri pe suprafaţa planetei. Azotul din atmosferă ar putea cădea ca zăpada.

O altă întrebare ţine de luminozitatea lui Pluton care se schimbă atât de mult – mai mult decât la oricare lume din afară privită de noi. O privire îndeaproape ar putea dezvălui procesele planetare nevăzute anterior.

Prin compararea compoziţiei celei mai mari luni a lui Pluton, Charon, numită după barcagiul care transporta morţii în infern la Romani, echipa speră să afle mai multe despre relaţia dintre aceste două lumi.

Lunile lui Pluton

La moment se cunoaşte că sistemul lui Pluton e compus din cinci luni .

 

New Horizons de asemenea, speră să afle mai multe despre alte luni mai mici: Styx; numită după râul care separă lumea celor vii şi celor morţi; Nix, zeiţa nopţii; Cerber, câinele iadului cu trei capete; şi Hydra, creatură şarpe cu multe capete, toate inspirate din mitologia greacă.

Fie ceresc sau diabolic, Pluton şi lunile sale sunt considerate că provin dintr-o regiune exterioară a sistemului solar cunoscut aşa ca Centura Kuiper, care este casa a sute şi mii de obiecte de gheaţă. Vorbind în aprilie la un briefing NASA, Profesorul Hal Weaver, un om de ştiinţă a misiunii de la Universitatea Johns Hopkins a declarat reporterilor că misiunea ar permite oamenilor de ştiinţă să cerceteze atent un nou ţărâm misterios.

Vedeţi şi: 10 curiozităţi despre sistemul solar

„Acesta este primul nostru pas în aceste noi meleaguri. Aceasta este cu adevărat o oportunitate unică într-o viaţă. Când mergeţi într-un loc unde niciodată nu aţi mai fost veţi învăţa ceva ce nici măcar nu puteaţi să vă imaginaţi şi aceasta este partea excitantă a misinii”, a declarat el.

Sonda va trimite înapoi imagini uimitoare de înaltă claritate, dar noi toţi trebuie să fim răbdători privitor la date. Cu doar câţiva waţi de putere a emiţătorului său – şi miliarde de kilometri de traversat, semnalul poate transporta doar un kilobit de informaţii pe secundă. Va dura 16 luni pentru a fi transmise toate.


Pluton: Retrogradat dar ne diminuat

Descoperirea lui Pluton

Pluton a fost descoperit la Observatorul Lowell din Arizona de astronomul Clyde Tombaugh.

 

  • Descoperit de Clyde Tombaugh la 18 februarie 1930.
  • Numit după zeul roman a lumii de dincolo.
  • În medie la o distanţă de 5.9 miliarde kilometri de soare.
  • Diametrul aproximativ este de 2300 kilometri.
  • Are o atmosferă subţire de azot care vine şi se duce.

Ce va face New Horizons?

Misiunea New Horizons constă în a zbura pe lângă. Sonda nu va ateriza pe suprafaţa planetei, nici nu o va orbita. Deci, oamenii de ştiinţă vor trebui să profite la maxim de câteva ore pentru a aduna date. Nava este atât de departe încât lumina soarelui care ajunge la ea este o miime din ceea ce ar fi pe Pământ.

Prin urmare acesta nu are panouri solare; nava poartă un generator de plutoniu pentru a alimenta toate instrumentele sale, precum şi păturile termice pentru a menţine căldura navei spaţiale.

Din cauza întârzierii semnalului cu patru ore şi jumătate, instrucţiunele sondei au fost pre-programate. Deodată ce se afla în diapazonul obiectivelor sale, nava va începe o segvenţă automată de măsurători care au fost coregrafiate cu atenţie. Potrivit directorului ştiinţei planetare de la NASA Jim Green, nava va avea doar o ocazie de a a colecta datele astfel nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării.
„Nava este de mărimea unui copil pian mare, dar purtător de o simfonie frumoasă a instrumentelor care vor juca împreună pe parcursul acestei întâlniri”, a spus el.

„Noi zburăm într-o lume necunoscută din această cauză noi trebuie să anticipăm nu doar ceea ce credem că vom observa, dar, de asemenea şi ceea ce nu putem vedea chiar acum, dar şi celea ce vor fi iluminate, în timp ce ne vom apropia tot mai aproape.

Asta înseamnă că se vor petrece multe lucruri noi captivante dar trebuie să ne asigurăm că aceste lucruri noi şi incitante nu vor prezenta pericole.”

Ce ar putea merge prost?

New Horizons poate să se confrunte cu nori de particule generate de impactul creat de luni asupra Plutonului. Aceasta ar putea deteriora nava, tocmai din acest motiv ea va transmite date în momentul ce se va apropia tot mai tare de Pluton, astfel vor fi măcar ceva date de cercetat dacă ulterior sonda va fi distrusă.

Un astfel de rezultat este puţin probabil, afirmă echipa misiunii care au modelat aceste posibilităţi. Dar, în orice caz, ei au proiectat New Horizons astfel pentru ca să aibă un nivel ridicat de autonomie. În cazul în care se întâmplă probleme, sonda are capacitatea de a încerca să se recupereze şi să continuie misiunea conform planului.

Deci, ar putea oare Pluton deveni din nou planetă?

Statutul de planetă a lui Pluton a foste revocat de Uniunea Astronomică Internaţională (UAI) în septembrie 2006.

Centura Kuiper este presurată cu lumi mici asemeni ca Pluton, astfel UAI sa confruntat cu alegerea de a întroduce mai multe planete în Sistemul Solar sau să elimine Plutonul.

A fost o decizie extrem de controversată care a declanşat dezbateri publice şi academice. Conform profesorului Andrew Coates de la Colegiul Universitar a Laboratorului Ştiinţelor Spaţiale Mullard din Londra, nimic din ceea ce va descoperi New Horizons nu este de natură să schimbe poziţia UAI.

Surse: Latimes; BBC

Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor. În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>