Liderii mondiali s-au reunit la Paris pentru a vorbi despre modul de a combate schimbările climaterice. Sunt unele animale a căror viitor este în pericol.
Schimbărea climei se referă la modificarea cursului mediului nostru înconjurător, aşa că aproximativ este imposibil de atribuit periclitarea unei specii nemijlocit ei. Dar speciile se confruntă cu decese în masă a animalelor (lumea a pierdut 50 de animale sălbatice în ultimii 40 de ani, potrivit Organizaţiei pentru Protecţia Mediului) şi oamenii de ştiinţă avertizează că schimbările climaterice cel mai probabil joacă un rol-cheie.
Iepurele şuierător – Pikas
Există mai multe tipuri diferite de iepuri şuierători în lume, inclusiv Iepurele şuierător american (American pika) şi vărul său, mult mai adorabil, Iepuraşul magic (Ili pika). Ambii sunt pe cale de dispariţie din cauza pierderii habitatului. Odată cu creşterea temperaturii, aceştea sunt forţaţi să-şi mute în continuare habitatul său montan.
Iepurii şuierători sunt foarte sensibili la temperatură; Iepurii şuierători americani pot muri dacă sunt expuşi la o climă cu o temperatură de 25 grade Celsius.
Leul de mare
Pui de lei de mare morţi şi lihniţi au fost aruncaţi de valuri pe malurile Californiei într-un număr fără precedent ultimii ani.
Vedeţi şi: 17 animale dispărute în decursul vieţei noastre
Apele calde a Pacificului permit înflorirea algelor care produc o toxină numită acid domoic. Această toxină este mâncată de peştii care mănânca alge. Şi atunci când acest peşte este mâncat de leii de mare, ei de fapt ingerează otravă.
În acelaş timp, apele calde împing sardinele la nord, un furnizor cheie de alimentare pentru leii de mare.
Fenomenul El Niño, într-o oarecare măsură, provoacă întotdeauna astfel de probleme, dar efectul este mai grav ca niciodată şi savanţii consideră că vina principală o poartă schimbările climaterice.
Centrul Mamifer Marin (Marine Mammal Center), care au grijă de puii bolnavi şi cei rămaşi abandonaţi la mal, spun că în acest an au grijă de mai mulţi lei de mare ca oricând, în a lor 40 de ani de existenţă.
Vulpea zburătoare australiană
Într-o zi, a fost de cald în Queensland, Australia încât s-au semnalat 45 000 de vulpi zburătoare (un tip de liliac) căzute din cer. Nu a fost primul astfel de deces în masă.
De asemenea, mulţi lilieci au murit într-o singură zi mai înainte, datorită căldurii din Australia.
Australia, în special, suportă stresul unui climat din ce în ce mai cald; începând cu anii 1960, numărul zilelor cu temperaturi record s-au dublat, potrivit Climate Council.
Sunt mai puţin de 400 000 de vulpi zburătoare cu capul cenuşiu au rămas în lume.
Koala
Au rămas undeva între 52 000 şi 87 000 de koala sălbatice în Australia, potrivit Fundaţiei Australiene Koala (Australian Koala Foundation).
La dispariţia acestor animale drăgălaşe influenţează o serie de factori, printre care sunt atacurile câinilor şi defrişările.
Dar Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii a numit Koala ca unul dintre animalele cele mai tare afectate de schimbările climaterice, în principal din cauza creşterii cantităţii de carbon în aer ca efect distugând valoarea nutritivă a eucalipţilor, sursa alimentară principală a acestor animale.
Aceasta combinat cu creşterea incendiilor şi secetei, este o reţetă dezgustătoare pentru Koala.
Antilopa Saiga
Mai mult din jumătate din această specie de antilope au murit în mai puţin de o lună, după cum a fost detailat descris în acest articol din New York Times.
Vedeţi şi: Cele mai ciudate animale din lume
Oamenii de ştiinţă au declarat pentru Times că agenţii patogeni, de altfel, latenţi din sângele antilopelor ar fi devenit otrăvitori din cauza încălzirii vremii.
Urşii polari
Există între 20 000 şi 25 000 de urşi polari rămaşi pe Pământ, potrivit celor mai optimiste presupuneri a Polar Bears International.
Dar numărul lor nu este într-adevăr cunoscut; există 19 populaţii de urşi polari în lume şi trei populaţii sunt definitiv în declin, în timp ce numai o populaţie este în creştere la număr. Şase populaţii sunt stabile, iar starea a nouă populaţii este total necunoscută.
Cea ce este clar, e faptul că habitatul ursului polar se află în declin accentuat. Marea pierde din gheaţă se petrece mai rapid decât sa prezis. Iar urşii polari au nevoie de gheaţă pe mare pentru a vâna foci, principala lor sursă de hrană.
Dacă emisiile vor continua la ratele curente U.S. Geological Survey avertizează că populaţiile de urs polar „vor scade dramatic”.
Sage Grouses
Această mică pasăre ciudată, de origine din America de Nord, a devenit una din feţele schimbărilor climaterice, deoarece Congresul SUA sa luptat anul acesta pentru includerea sa pe lista speciilor pe cale de dispariţie.
Vedeţi şi: 51 Curiozităţi despre păsări
Cucoşul acesta este capabil să se reproducă şi să se hrănească în stepele Statelor Unite, în principal cele de pelin. Dar acest habitat este o regiune foarte mică a ţării.
Regiunea a scăzut cu 56 la sută în ultimii o sută de ani şi potrivit Societăţii Audubon, până în 2080 pasărea va pierde 71 la sută din terenul stepei unde ea se poate reproduce.
Secetele severe au cauzat în particular diminuarea câmpurilor de pelin, şi aceste secete vor deveni mai frecvente odată cu schimbările climaterice.
Ursul de mare
Face parte parte din categoria focilor de mare cu blană, şi la fel ca la leii de mare, sursa de hrană a ursului de mare este afectată de schimbările climaterice. Şi ca şi leii de mare, urşii de mare sunt aruncaţi bolnavi şi aproape morţi pe ţărmul Californiei.
Ambele specii de foci de mare, atât antarctice cât şi de nord se confruntă cu declinul populaţiei datorită efectelor schimbărilor climaterice.
Vedeţi şi: Câteva curiozităţi despre animale care nu le ştiiaţi
Oamenii de ştiinţă au descoperit că dispariţia krilului (crustacee mică), principala sursă de hrană, de asemenea, duce la aceea că focile să aibă pui mai târzii şi de o greutate la naştere mai mică.
Pinguinii imperiali
Pinguinul imperial este un alt animal arctic, cea ce înseamnă că, la fel ca focile şi urşii polari, sunt sensibili la efectele pierderii suprafeţelor de gheaţă.
Întregul ciclu de viaţă au unui pinguin imperial este determinat de geaţă, atât a modului în care păsările cresc cît şi a celui de hranire.
Pierederea de gheaţă schimbă ambele modele, ceea ce cercetătorii cred că va aduce la rezultate dezastruoase; un studiu prezice că numărul pinguinilor va scădea cu cel puţin 19% până la sfârşitul secolului, cu multe colonii care se confruntă cu un declin de mai mult de 50% a populaţiei lor.
De asemenea, ei spun că 20% de populaţii de pinguini imperiali ar pute deveni „cvasi-dispărute”.
Din cauza încălzirii globale, s-au relatat, de asemenea, spargeri a gheţii care a „măturat pui de pinguini în ocean care prin urmare s-au înecat”, potrivit IUNC.
Steaua de mare
Ca atare, milioane de stele de mare mor. Acestea sunt aruncate moarte pe plajele oceanelor, fără membre sau transformate în terci datorită unei boli cunoscute ca Sindromul Istovii Stelei de Mare ( Sea Star Wasting Syndrome).
Oamenii de ştiinţă cred că apa caldă permite bolii să se răspândească şi să prospere. În toate cazurile focarele de boli au izbucnit când apa avea o temperatură mai mare decât cea medie.
Lasă un răspuns