Noi cu toţii ştim despre voiajul lui Ferdinando Magellan în jurul lumii, dar asta nu este singurul aspect fascinant al călătoriei faimosului navigator portughez. Lansată în 1519, odiseea lui Magellan a durat 3 ani, a costat viaţa a sute de oameni şi a schimbat pentru totdeauna viziunea geografică a europenilor despre lume.
Aproape cinci secole după ce flota lui Magellan pentru prima data a părăsit Europa, exploraţi 10 curiozităţi mai puţin ştiute despre călătoria în jurul lumii a lui Magellan, una dintre cele mai legendare şi periculoase expediţii navale.
1. Expediţia lui Magellan a avut un echipaj multinaţional.
Deşi a fost o expediţie spaniolă, flota lui Magellan a reprezentat un echipaj cultural divers. Spaniolii şi portughezii reprezentau majoritatea marinarilor, dar călătoria a inclus de asemenea marinari din Grecia, Sicilia, Anglia, Franţa, Germania şi chiar Africa de Nord.
2. Călătoria lui Magellan a fost provocată de un tratat dintre Spania şi Portugalia.
Magellan a lansat iniţial expediţia ca un mijloc de a găsi o cale de vest spre Insulele Moluce, un mic arhipelag din Indonezia, insule renumite pentru depozitele sale preţioase de condimente, cum ar fi cuişoarele, scorţişoara şi nucuşoara.
Spaniolii disperaţi doreau să descopere cu orice preţ o cale alternativă, datorită Tratatului de la Tordesillas din 1494, un decret de a lui Papa Alexandru al VI-lea care în esenţă a împărţit lumea în jumătate între spanioli şi portughezi. Acest acord a plasat ruta de est, cea mai comodă spre Insulele Mirodeniilor, sub controlul portughezilor, forţând spaniolii să găsească un nou drum navigând spre vest în jurul Americii de Sud.
3. Magellan a fost considerat trădător în ţara sa de origine, Portugalia.
Cu toate că Ferdinando Magellan a fost originar din Portugalia, regele Spaniei Carol I a sponsorizat în cele din urmă călătoria lui. Aceasta la indignat pe regele Portugaliei Manuel I, care a trimis agenţi să perturbeze pregătirile lui Magellan, a ordonat ca proprietăţile familiei sale să fie vandalizate şi posibil a făcut încercări să-l asasineze.
După ce expediţia a luat start, Manuel I a comandat două grupuri de caravele portugheze să urmăreascâ flota lui Magellan în speranţa de a captura navigatorul pentru a-l întoarce încătuşat în patria sa.
4. Mulţi din echipajul lui Magellan s-au răsculat sau au părăsit expediţia.
Cea mai mare parte a echipajului lui Magellan erau spanioli care erau ofensaţi de ideea să fie conduşi de un căpitan portughez şi expediţia a fost forţată să înfrunte două revolte până a ajunge la Oceanul Pacific.
Prima dintre aceste revolte a eşuat şi sa rezolvat uşor, dar a doua s-a dovedit a fi mai complicată. Îngrijoraţi că obsesia lui Magellan de a găsi trecerea spre oceanul Pacific va ruina întrega expediţie, în aprilie 1520 trei din cele cinci nave s-au întors împotriva lui. Magellan şi susţinătorii săi au contracarat revolta şi el chiar a izolat doi oameni pe o insulă atunci când ei au fost prinşi planificând o a treia răscoală.
Rebeliunea a continuat mai târziu, în acelaş an, atunci când nava San Antonio a părăsit flota şi sa întors prematur în Spania.
5. Expediţia lui Magellan a pretins că ar fi întâlnit giganţi în America de Sud.
Atunci când au ancorat în apropierea Argentinei de azi, oamenii lui Magellan au raportat despre bărbaţi înalţi de aproximativ 2,5 metri, văzuţi pe plajele Patagoniei.
După ce s-ar fi împrietenit cu aceşti “giganţi”, se presupune că Magellan a păcălit unul dintre bărbaţi să urce pe navă şi el a devenit captiv. Ulterior gigantul a fost botezat cu numele Paul, dar a murit în timpul traversării îndelungate a Oceanului Pacific.
Istorici presupun că giganţii lui Magellan au fost în realitate membri ai Tehuelche, un trib indigen de natură înalt originar din Chili şi Argentina. Deşi oamenii lui Magellan, aproape la sigur au exagerat înălţimea indienilor Tehuelche, mitul despre giganţii din Patagonia persistă de mulţi ani.
6. Magellan a dat Oceanului Pacific numele pe care îl poartă.
După furtunile îngrozitoare în apropiere de sudul Americii de Sud şi după pierderea unei din nave în marea agitată, Magellan în cele din urmă a intrat, în luna noiembrie 1520, în ceea ce este acum cunoscut ca strâmtoarea lui Magellan.
Trecând într-un ocean calm şi blând, el la numit “Mar Pacifico”, care se traduce “mare paşnică” în portugheză. Magellan credea că va ajunge rapid la Insulele Mirodeniilor, dar flota sa accidentată a plutit încă 98 de zile înainte de a da de pământ locuibil.
7. Magellan a fost un creştin evanghelist devotat – şi acest lucru posibil ea costat viaţa.
Cu toate că aceasta nu a fost niciodată parte a misiunii sale, Magellan a depus mult efort pentru a converti în creştinism toate popoarele indigene întâlnite.
Cel mai notabil exemplu poate servi botezarea regelui Humabon de Cebu şi miilor de supuşi ai săi, în aprilie 1521, pe Filipine. Ardoarea religioasă lui Magellan a fost atât de puternică încât a ameninţat cu moartea pe acei conducători de triburi care se opuneau convertirii în creştinism şi această hotărâre aspră în cele din urmă sa dovedit a fi nereuşita sa.
Când un rege numit Lapu-Lapu a refuzat să se convertească, oamenii lui Magellan au ars satul său de pe insula Mactan. Mai târziu Magellan a revenit pe Mactan cu 49 de oameni şi a cerut ca Lapu-Lapu să se supuie lui. Regele a refuzat, iar în lupta care a urmat Magellan a fost ucis după ce a fost lovit de o suliţă, apoi în mod repetat înjunghiat de spadele şi iataganele insularilor.
În Filipine, unde Magellan este amintit, mai degrabă ca un tiran decât ca un erou, fiecare 27 aprilie bătălia de la Mactan este jucată din nou, cu un actor filipinez renumit în rolul lui Lapu-Lapu.
8. Sclavul lui Magellan posibil a fost prima persoană care cu adevărat a făcut ocolul lumii.
Unul dintre cei mai importanţi membri ai călătoriei lui Magellan a fost sclavul său personal Enrique, care a fost cu căpitanul într-o călătorie mai devreme spre Malacca, în anul 1511.
Originar din Asia de Sud-Est, Enrique conform relatărilor vorbea un dialect malaiez şi a acţionat în calitate de translator în timpul aflării lor pe Filipine. După cum au remarcat mai mulţi istorici, dacă Enrique a fost iniţial din acea parte a lumii, în momentul când ei au ajuns pe Filipine el ar fi efectuat deja înconjurul pământului, întorcându-se acasă.
Dacă este adevărat, acest lucru ar însemna că sclavul Enrique, mai degrabă decât oricare dintre marinarii europeni, a fost prima persoană care a făcut înconjurul lumii.
9. Magellan merită doar parţial faima pentru circumnavigaţie.
Magellan este adesea citat ca primul explorator care a făcut înconjorul lumii, dar din punct de vedere tehnic acest lucru nu este adevărat.
Deşi el a organizat călătoria, a negociat în momentul trădarii din strâmtoarea Sud Americană şi a traversat Oceanul Pacific, Magellan a fost ucis înainte de finalul misiunii, fără să fi ajuns vreodată la Insulele Mirodeniilor. Faima pentru circumnavigaţia cu succes a globului ar trebui, de asemenea, atribuită marinarului basc Juan Sebastian Elcano, care a comandat călătoria de întoarcere a navei Victoria, singura navă care a supraveţuit, de la sfârşitul anului 1521 până la sosirea în Spania în septembrie 1522.
10. Următorul înconjor al globului a avut loc aproape 60 de ani după întoarcerea expediţiei lui Magellan.
Când doar singuratica navă Victoria a revenit în Spania în septembrie 1522, rămăseseră doar 18 oameni de la echipajul iniţial a expediţiei de aproximativ 260. În cele din urmă înconjurul lumii sa dovedit a fi o ispravă herculană şi succesul expediţiei lui Magellan atât de neverosimilă, încât au trecut 58 de ani până ea a fost repetată.
Condusă de navigatorul englez Sir Francis Drake, acesta al doilea înconjur al globului a fost pentru prima dată efectuat în 1577, care în mare parte a urmat acelaş traseu ca şi Magellan.
Lasă un răspuns