Dacă să ne gândim un pic zahărul este un ingredient relativ nou: strămoşii noştri s-au descurcat fără el timp de mii de ani, producerea industrială a zahărului a început doar în anii 1880.
Dar, apetitul industriei alimentare creştea rapid: dacă la începutul secolului al XX-leaîn total în lume se consuma 8 milioane de tone de zahăr pe an, apoi astăzi aceeaşi cantitate se consumă în aproximativ două săptămâni.
Şi această schimbare globală a dietei, nu a putut să nu se răsfrângă asupra stării sănătăţii a populaţiei.
Treptat, oamenii de ştiinţă şi medicii au început să bată alarma, iar activştii şi politicienii propun taxarea zahărului – similar ca în cazul tutunului şi alcoolului.
Cât e de mare pericolul? Iată întrebarea care tot mai des este pusă la nivel global.
Zahărul, după cum veţi vedea mai jos, poate avea efecte dăunătoare asupra metabolismului şi poate contribui la tot felul de boli.
Şi iată 10 motive pentru care ar trebui să vă feriţi de zahărul adăugat ca de ciumă.
1. Zahărul adăugat nu conţine substanţe nutritive esenţiale şi este rău pentru dinţii voştri
Probabil aţi auzit asta de un milion de ori şi mai înainte… dar, merită să repetăm.
Zaharurile adăugate (cum ar fi sucroza şi siropul de porumb bogat în fructoză) conţin o grămadă de calorii fără nutrienţi esenţiali.
Din acest motiv ele sunt numite calorii „goale”.
În zahăr nu sunt proteine, grăsimi esenţiale, vitamine sau minerale… doar energie pură.
Atunci când oamenii mănîncă până la 10-20% din calorii sub formă de zahăr (sau mai multe), acest lucru poate deveni o problemă majoră şi să contribuie la deficitul de nutrienţi.
De asemenea, zăharul este foarte dăunător pentru dinţi, deoarece oferă energie uşor de digerat pentru bacteriile rele din gură(1).
Concluzie: Zaharul conţine o mulţime de calorii, fără substanţe nutritive esenţiale. De asemenea, el provoacă cariile dentare prin alimentarea bacteriilor dăunătoare din gură.
2. Zahărul adăugat este bogat în fructoză, care poate suprasolicita ficatul dumneavoastră
Pentru a înţelege de ce zaharul este atât de dăunător, mai întâi, trebuie să înţelegem compoziţia lui.
Înainte de intrarea zăharului în fluxul sanguin de la nivelul tractului digestiv, el este descompus în două zaharuri simple… glucoză şi fructoză.
- Glucoza se conţine în fiecare celulă vie de pe planetă. În caz dacă noi nu o primim prin alimentaţie, corpul nostru o produce singur.
- Fructoza este ceva mai diferită. Corpul nostru nu o produce în nici o cantitate semnificativă şi ea nu prezintă o necesitate fiziologică.
Problema e că, într-o oarecare măsură, fructoza poate fi metabolizată doar de către ficat.
Nu este o problemă dacă o consumăm în cantităţi mici (cum ar fi fructoza din fructe) sau după ce am terminat o sesiune de antrenament.
Vedeţi şi: 21 mituri despre corpul uman
În acest caz, fructoza va fi transformată în glicogen şi depozitată în ficat până la momentul în care vom avea nevoie de ea(3).
Cu toate acestea, în cazul în care ficatul este plin de glicogen (în cele mai dese cazuri), consumul unei cantităţi mari de fructoză va suprasolicita ficatul, forţându-l să o transforme în grăsime (4).
Atunci când adesea mâncaţi cantităţi mari de zahăr, acest proces poate duce la un ficat gras şi la tot felul de probleme serioase (5).
E important să reţineţi, aceasta NU este valabil şi în cazul fructelor. Este aproape imposibil să mănânci prea multă fructoză prin intermediul fructelor.
De asemenea, aici există o variabilitate individuală aici. Oamenii care sunt sănătoşi şi activi pot tolera mai mult zahăr decât persoanele care sunt inactive şi au o dietă occidentală bogată în carbohidraţi şi calorii.
Concluzie: Pentru cei care sunt inactivi şi au o dietă vestică, surplusul de fructoză din zaharurile adăugate se va transforma şi stoca în ficat ca grăsimi.
Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă
3. Supraîncărcarea hepatică cu fructoză, poate provoca afecţiuni non-alcoolice a ficatului gras
Când fructoza ajunge să fie transformată în grăsimi a ficatului, atunci ea este livrată ca particule de colesterol VLDL (lipoproteine cu densitate foarte joasă).
Cu toate acestea, nu toate grăsimile sunt scoase, o parte din ele se depun în ficat.
Aceasta poate duce la ficatul gras non-alcoolic (en) (NAFLD – Non-Alcoholic Fatty Liver Disease), o problemă mare în ţările occidentale, care este foarte des asociată cu problemele metabolice (6).
Studiile arată că, persoanele cu ficat gras consumă de 2-3 ori mai multă fructoză decât o persoană medie (7, 8).
Concluzie: Excesul de fructoză se transformă în grăsime, care se poate depune pe ficat şi cauza boala ficatului gras non-alcoolic.
4. Zaharul poate cauza rezistenţă la insulină, primul pas spre sindromul metabolic şi diabet
Insulina este un hormon foarte important în organism.
Ea perimite glucozei (zaharul din sânge) de a intra în celule din fluxul sanguin, cu scopul de a le indica începerea arderii glucozei în schimbul grăsimei.
A avea un conţinut ridicat de glucoză în sânge este foarte toxic şi aceasta poate fi cauza unor astfel de complicaţii a diabetului, precum este orbirea.
O caracteristică a disfuncţiei metabolice,des cauzată de dieta din Vest, constă în aceea că, insulina numai funcţionează aşa cum trebuie. Celule devin „rezistente” la ea.
Cunoscută ca, rezistenţă la insulină, ea este considerată factorul principal al mai multor boli… aşa ca sindromul metabolic, obezitatea, bolile cardiovasculare şi în special a diabetului de tipul II (9).
Multe studii arată că, consumul de zahăr este asociat cu rezistenţa la insulină, mai ales atunci când este consumat în cantităţi mari (10, 11).
Concluzie: Atunci când oamenii mănâncă mult zahăr, acesta poate provoca rezistenţa la insulină, care poate contribui la mai multe boli.
5. Rezistenţa la insulină poate progresa în diabetul de tip II
Când celule noastre devin rezistente la efectele insulinei, beta celulele din pancreasele noastre o produc într-o cantitate mai mare.
Aceasta este un lucru crucial, deoarece nivelurile ridicate de zaharuri din sânge pot cauza daune grave.
În cele din urmă, deoarece rezistenţa la insulină devine din ce în ce mai rea, pancreasul nu se poate isprăvi cu cererea producerii suficiente de insulină, pentru a scăde nivelul de zahăr din sânge.
În acest moment, nivelul de zahăr exploadează şi diagnoza diabetului zaharat de tip II este garantată.
Având în vedere că zăharul provoacă rezistenţa le insulină, nu este surprinzător faptul că oamenii care beau băuturi îndulcite, au un risc cu 83% mai mare pentru a căpăta diabet de gradul II (12, 13).
Concluzie: Din cauza efectelor nocive a zahărului asupra funcţionării insulinei, acesta este unul din factorii principali care duce la diabet zaharat de tipul II.
6. Zaharul poate duce la cancer
Cancerul este una din cele mai principale cauze a deceselor la nivel mondial şi el se manifestă printr-o multiplicare şi creştere necontrolată a celulelor.
Insulina este unul dintre hormonii cheie în reglementarea unei astfel de creşteri.
Din această cauză, oamenii de ştiinţă cred că nivelul de insulină constant ridicat (o consecinţă a consumului de zahăr) poate duce la cancer (14).
Plus la aceasta, problemele metabolice asociate cu consumul de zahăr, sunt cunoscute ca un excitant al inflamaţiilor, o altă cauză potenţială a cancerului (15).
Mai multe studii arată că persoanele care consumă mult zahăr, sunt predispuşi la un risc mai mare a cancerului (16, 17, 18).
Concluzie: Există suficiente dovezi că zahărul, datorită efectelor sale nocive asupra metabolismului, pot contribui la apariţia cancerului.
7. Datorită efectelor sale asupra hormonilor şi a creierului, zahărul are efecte unice în promovarea grăsimii
Nu toate caloriile sunt create în egală măsură.
Diverse alimente pot avea efecte diferite asupra creierului nostru şi a hormonilor care controlează ingestia lor (19).
Studiile arată că fructoza nu are acelaş efect asupra saţietăţii (potolirii foamei) ca glucoza.
Într-un studiu, oamenii au băut, fie o apă îndulcită cu fructoză, fie una îndulcită cu glucoză.
În rezultat, cei care au consumat băuturi cu fructoză au avut o activitate mai mică în centrele de setaţie a creierului şi se simţeau flămânzi (20).
De asemenea, este un studiu care arată că, fructoza nu scade în aceaşi măsură ca şi glucoza, aşa numitul hormon al foamei grelina (21).
Cu timpul, acest lucru poate aduce la o creştere calorică, datrorită faptului că caloriile din zăhar nu sunt la fel de performante.
Concluzie: Fructoză nu cauzează o potolire a foamei în creier sau o reducere a hormonului foamei grelină, în aceaşi măsură ca glucoza.
Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite
8. Deoarece el cauzează o eliberare masivă a dopaminei în creier, zahărul provoacă dependenţă
Zahărul poate provoca dependenţă multor oameni.
Ca şi drogurile, zahărul cauzează o eliberare de dopamină în centru de recompensă al creierului (22).
Problema ce ţine de zahăr şi alte alimente nedorite, este faptul că ele pot provoca eliberarea masivă a dopaminei… a unei cantităţi mult mai mari decât a celei la care suntem expuşi în cazul alimentelor găsite în natură (23).
Vedeţi şi: 9 Alimente sănătoase pentru creier care îmbunătăţesc memoria şi previn îmbătrânirea lui
Din acest motiv, persoanele care sunt susceptibile la dependenţă, pot deveni puternic dependenţi de zahăr şi alte produse alimentare nedorite (24).
Mesajul „totul cu moderaţie”, ar putea fi o idee rea pentru cei care sunt dependenţi de produse alimentare nedorite… deoarece singurul lucru care lucrează cu dependenţa adevărată, este restricţia.
Concluzie: Deoarece zahărul provoacă o eliberarea mare de dopamină în creier, aceasta poate provoca dependenţă multor oameni.
9. Zahărul este principala cauză a obezităţii, atât la copii cât şi la maturi
Modul în care zahărul afectează hormonii şi creierul, este dezastrul care duce la creşterea cantităţii de grăsime.
Aceata duce scăderea senzaţiei de potolire a foamei (saţietate)… şi poate astfel duce la pierderea controlului asupra consumului său alimentar.
Nu este surprinzător faptul că, persoanele ce consumă mai mult zahăr, sunt mai predispuşi de deveni supraponderali sau obezi.
Aceasta este valabil pentru toate grupurile de vârstă.
Multe studii au examinat legătura dintre consumul de zahăr şi obezitate şi au constat o asociere statistică puternică (25).
Legătura cea mai strânsă se manifestă la copii, la care fiecare porţie zilnică de băuturi îndulcite este asociată cu o enormă creştere a riscului obezităţii cu 60% (26).
Unul din lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le faceţi pentru a pierde în greutate, este de a reduce în mod semnificativ consumul de zahăr.
Concluzie: Din cauza efectelor hormonilor şi creierului, zahărul creşte dramatic riscul de a deveni supraponderali sau obezi.
10. Asta nu grăsimea… asta zahărul este cel care creşte colesterolul şi provoacă bolile de inimă
De multe decenii, oamenii învinuiesc în bolile de inimă grăsimile saturate… boli, care sunt ucigaşul numărul unu în lume.
Cu toate acestea, noile studii arată că grăsimele saturate sunt inofensive (27, 28).
Dovezile arată că anume zahărul, dar NU grăsimea, poate fi unul dintre cele mai importante cauze a bolilor de inimă, datrorită efectelor nocive ale fructozei asupra metabolismului (29).
Studiile arată că, cantităţile mari de fructoză pot ridica nivelul trigliceridelor, provoca o densitate mai mică a LDL-ului (lipoproteine cu densitate mică) şi LDL-ului oxidat (foarte şi foarte rău), o ridicare a nivelului glucozei şi a insulinei, şi o creştere a obezităţii abdominale… în mai puţin de 10 săptămâni (30).
Aceştia sunt toţi factori de risc major pentru bolile de inimă.
Nu este surprizător faptul că, mai multe studii au găsit o asociere statistică puternică între consumul de zahăr şi riscul bolilor de inimă (31, 32, 33).
Mesajul care trebuie reţinut
Pentru persoanele care nu îl pot tolera, zahărul adăugat este incredibil de dăunător.
Caloriile deşarte sunt doar vârfu iceberg-ului.
Lasă un răspuns