Noi am spart codul.
Cercetătorii au identificat peste 1 016 de gene specifice asociate cu inteligenţa, marea majoritate a acestora fiind necunoscute ştiinţei.
O echipă internaţională a efectuat un studiu de asociere genetică la scară largă a inteligenţei şi a descoperit 190 de loci genetici noi şi 939 de gene noi legate de inteligenţă, lărgind semnificativ înțelegerea noastră privind bazele genetice ale funcției cognitive.
Cercetătorii conduși de geneticianul statistic Danielle Posthuma, de la universitatea Vrije Universiteit Amsterdam din Olanda, au efectuat un studiu de asociere la nivelul genomului (GWAS – genome-wide association study) a aproape 270 000 de persoane din 14 cohorte independente de origine europeană.
Vedeți și: Oamenii de știință au dezvăluit ruta genetică a creării întregului organism dintr-o singură celulă
Toţi aceşti oameni au luat parte la testele neurocognitive ce le-au măsurat inteligenţa, iar atunci când cercetătorii confruntă rezultatele lor cu variațiile în ADN-ul participanților – numite polimorfisme uninucleotidice (SNP-iuri) – voi puteţi vedea mutațiile ce sunt asociate cu inteligenţa ridicată.
Din cele peste 9 milioane de mutaţii detectate în eșantion, echipa lui Posthuma a identificat 205 de regiuni în codul ADN legate de inteligenţă (dintre care doar 15 au fost izolate anterior) şi 1016 gene specifice (dintre care 77 au fost deja descoperite).
Potrivit echipei, genele care răspund de inteligenţă, pe deasupra, mai par să ofere un efect protector asupra sănătăţii cognitive globale şi, în acelaş timp, analiza a identificat o corelație negativă cu boala Alzheimer, tulburarea de atenţie şi hiperactivitate, simptomele depresive şi schizofrenie.
Vedeți și: Eliminarea anumitor gene ar putea creşte durata vieţii cu 60 la sută
Cu toate acestea, genele de inteligenţă au fost asociate cu creşterea numărului de cazuri de autism şi longevitate, sugerând că persoanele cu acest suport genetic de inteligenţă ridicată au şanse să trăiască mai mult.
„Rezultatele noastre indică coincidenţe în procesele genetice implicate atât în funcționarea cognitivă, cât şi în trăsăturile neurologice şi psihiatrice, şi oferă dovezi sugestive privind asociațiile cauzale care pot conduce aceste corelaţii”, scriu cercetătorii (en).
„Aceste rezultate sunt importante pentru înțelegerea fundamentelor biologice ale funcționării cognitive şi contribuie la înţelegerea tulburărilor neurologice şi psihice asociate cu ele”.
Lucrarea se bazează pe cercetările similare (en) conduse Posthuma şi publicate anul trecut.
Însă, atunci, cercetătorii au identificat doar 40 de gene noi legate de inteligenţă, deci analiza din acest an reprezintă o operațiune mult mai mare de deblocare a unor baze genetice considerabil mai mari.
Şi aceasta nu ţine doar de înțelegerea noastră în ceea ce privește inteligenţa, ce devine tot mai clară.
Într-un nou studiu separat condus de Posthuma, cercetătorii au realizat un alt GWAS larg – de această dată implicând 449 484 de persoane – identificând 136 de loci importante la nivelul genomului asociate cu nevroza şi 599 de gene implicate.
Dintre locile genetice, 124 erau noi pentru știință, şi având în vedere că până acum cercetătorii GWAS au identificat doar 16 loci asociate cu nevroza, acesta este un pas înainte în înţelegerea condițiilor ce duc la intensificarea unor astfel de tulburări ca depresia, anxietatea şi schizofrenia.
Potrivit echipei, există două „subgrupe” genetice distinctive ale nevrozei – una legată de „afectarea depresivă”, iar cealalta de neliniște.
Deşi, poate dura ceva timp până când implicațiile complete a acestora vor fi înțelese, echipa spune că noi acum avem „noi oportunități şi ipoteze funcționale pentru dezvăluirea neurologiei şi nevrozei”, care ar putea semnificativ ajuta oamenii, ce în viitor vor avea de înfruntat aceste tulburări.
Constatările au fost prezentate în Nature Genetics aici şi aici.
Lasă un răspuns