Cum spune o renumită zicală latină, in vino veritas.
Vinul este o băutură foarte veche şi complexă, cu o istorie lungă şi fascinantă.
Este nevoie de ani de studii pentru a înţelege complexitatea sa şi a deveni un bun cunoscător de vinuri.
Astăzi aveţi ocazia pentru a sublinia câteva curiozităţi despre vin!
Există câteva curiozităţi despre vin pe care toată lumea le poate înţelege rapid, suficient pentru a face o primă impresie bună în cazul când vă aflaţi la o petrecere elegantă.
Ei bine, haideţi să vedem împreună cele mai uimitoare curiozităţi despre vin şi să devenim mai inteligenţi în materie doar în câteva minute.
Propun să dăm start cu câteva date din istoria vinului.
1. Vinul este mult mai vechi decât credeţi şi locul unde a început producerea lui ar putea fi o surpriză pentru voi
Posibil mulţi din voi asociază vinul antic cu un set de togă, dar până la timpurile când romanii l-au băut cu nesaţ, băutura însăşi era una de origine veche: analiza reziduurilor de pe ceramica veche de 7000 de ani, găsite pe situl aflat în munţii Zagros din Iran, a demonstrat că ele au o origine specifică strugurilor.
La câţiva kilometri mai la nord arheologii au descoperit numeroase artefacte în apropierea satului armean Areni (en), care indică că producţia sistematică a vinului a început aici mai devreme de anul 4000 î.Hr.
2. A câştigat popularitatea şi s-a răspândit datorită simplicităţii
Probabil producerea vinului a început la o aşa perioadă timpurie a civilizaţiei umane, deoarece, totul e atât de simplu: Striviţi nişte struguri şi lăsaţi amestecul de suc şi drojdii, prezente în mod natural în pielița boabelor, pentru câteva zile. Voila! Aveţi Paleovin.
3. Gusturile se schimbă cu timpul
Iubitorii actuali de vin sec maturat în butoaie de stejar, vor fi surprinşi dacă vor sorbi o recoltă din anul 5000 î.Hr.
O lucrare din 2008 ne sugerează că vinurile vechi erau apreciate pentru dulceaţa lor.
4. Care-i diferenţa?
O mare diferenţă între strugurii de vin domesticiţi şi strămoşii lor sălbatici, este polenizarea.
Strugurii sălbatici sunt dioici; plantele sunt de sex masculin sau femenin. Strugurii domesticiţi, de obicei, se auto-polenizează şi sunt hermafrodiţi, ce le îmbunătăţeşte calităţile.
Vedeţi şi: Iată cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi domesticite
5. Nu tot sucul fermentat e vin, consideră europenii
Indiferent că e sec sau dulce, multe dicţionare definesc vinul ca suc de fructe fermentat, în timp ce unele, precum cele din Uniunea Europeană, limitează termenul la produse derivate exclusiv din struguri.
Vedeţi şi: 23 fructe exotice ciudate de care veţi fi cu siguranţă surprinşi
Şi Uniunea Europeană este oarecum influentă în lumea vinului: În 2015, mai mult de 60 la sută din vinul produs în lume provine din statele UE.
Pentru mine există doar un vin, cel din struguri.
6. Ce n-ar spune dicţionarele, dar strugurii au o compoziţie ideală pentru producerea vinului
Strugurii sunt fructele ideale pentru producerea vinului, deoarece, ele conţin proporţia potrivită de apă, taninuri, zahăr şi acizii, necesari pentru înmulţirea drojdiei şi descompunerea zaharului în dioxid de carbon şi alcool.
Vinurile obţinute din alte fructe de regulă conţin adaos de zahăr, arome şi alte ingrediente pentru a echilibra procesul de fermentaţie.
7. Vinland, ţara strugurilor, dar nu şi a vinurilor
Vikingii au numit odinioară America de Nord, „Vinland„, pentru bogăţia de struguri sălbatici cu care ei au fost remuneraţi când au ajuns aici.
Dar, soiurile native de pe ţărmurile Americii de Nord nu sunt cele mai bune pentru a face vin, din cauza unui gust „foxy” (miros de mucegai) sau de pământ.
Chiar şi Thomas Jefferson, pasionat de viticultură, nu a putut îmbutelia nici o recoltă din speciile americane de struguri de pe viile sale.
El, de asemenea, nu a izbutit să cultive nici strugurii europeni aici, datorită sensibilităţii lor la putregaiul negru şi la insecta filoxera, o rudă a păduchiului.
Vedeţi şi: 20 cele mai interesante curiozităţi despre insecte
8. Marea Năpastă a Vinului – filoxera mai nu a pus la pământ viticultura europeană
America de Nord a fost atât cauza marei pagube aduse viilor din Europa, cât şi salvatoarea ei.
La mijlocul secolului al 19-lea, prin intermediul importurilor din Lumea Nouă, insecta filoxera a nimerit pe continentul european şi a provocat Marea Năpastă a Vinului (en).
Dar, altoiurile speciilor de struguri americani, rezistente la creaturile distructive, au salvat şi au stins focarul devastator creat de ele în Franţa centrală, care a afectat şi o mare parte a continentului.
9. Filoxera este dăunătoare pentru vin, dar cât de benefic este el pentru noi?
Vinurile roşii sunt cunoscute pentru conţinutul mare de antioxidanţi benefici, cum ar fi polifenolul şi resveratrol, care au efecte cardioprotectoare şi proprietăţi anticancer.
Deosebit de bogată în antioxidanţi este pieliţa strugurilor. Deoarece, vinul roşu este fermentat împreună cu pieliţa, el are mai mulţi antioxidanţi decât vinul alb, care este fabricat fără ea.
Vinul alb, după cum arată unele studii, chiar poate creşte uşor riscul îmbolnăvirii cu cancer, în special a tractului digestiv. Deci, nu beţi mai mult de unul sau două pahare de vin alb pe zi!
Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă
Totuşi, face să ne oprim un pic mai mult asupra vinului roşu, unde posibil lucrurile nu stau la fel de bine cum am enunţat mai sus.
Titlurile multor articole proclamă că, un pahar de vin roşu e la fel de benefic pentru voi, ca o oră petrecută în sala de sport.
Afirmaţiile se bazează pe un studiu din 2012, la care s-au examinat efectele doar a unui singur component din vinul roşu, resveratrol.
În plus, efectele provocate de acest component au fost examinate pe şobolani, nu şi pe oameni.
De fapt, un studiu din anul 2013 (en) ce includea bărbaţii mai în vârstă de 60 de ani, a găsit că resveratrolul pare să diminueze multe efecte pozitive ale exerciţiilor.
Participanţii care făceau exerciţii şi luau suplimente de resvertrol, au avut mai puţine îmbunătăţiri ale tensiunii arteriale şi a capacităţii de asimilăre a oxigenului, decât cei care pur şi simplu făceau exerciţii fizice.
Deşi, vinul roşu cel mai des intră în lumina reflectoarelor diferitor studii, o analiză a mai mult de 38 000 de profesionişti în domeniul sănătăţii, a constatat că el nu este cu mult mai bun ca berea sau alte băuturi spirtoase în ceea ce priveşte reducerea riscului de atac de cord, în cazul consumului moderat desigur.
Cu toate acestea, un beneficiu al vinului eu îl ştiu la sigur.
Un pahar de vin roşu fără îndoială vă va mări apetitul şi va face tocana tradiţională cu mămăliguţă şi brânză mult mai delicioasă.
Vedeţi şi: 10 beneficii ale cafelei dovedite ştiinţific
10. Vinul poate îmbunătăţi viaţa sexuală
Aceasta, probabil, este una dintre cele mai interesante curiozităţi despre vin.
O uşoară beţie regulată, poate, de fapt, ajuta la stimularea apetitului sexual.
Un studiu italian (en) a arătat că femeile care beau zilnic câte două pahare de vin, se bucură de o plăcere fizică mai intensă, decât femeile care nu servesc vin de loc.
Ce priveşte bărbaţi, un pahar sau două de vin roşu nu numai că-i relaxează şi le creşte fluxul de sânge la zonele esenţiale, dar, de asemenea, pare să le crească nivelul de testosteron în sânge, un hormon esenţial când vine vorba de excitare sexuală masculină şi „apetit”.
Un motiv foarte bun pentru a începe de băut vin, nu-i aşa?
Totuşi, trebuie de făcut câteva remarci cu privire la efectul alcoolului în organismul nostru şi cum poate el afecta viaţa voastră sexuală.
E necesar să ştiţi că, alcoolul acţionează asupra sistemului nervos prin inhibarea (încetineşte reacţiile chimice) unor părţi ale sale, importante pentru excitarea sexuală şi orgasm.
De asemeni, noi cu toţii ştim că alcoolul deshidratează corpul nostru.
Astfel, deshidratarea în combinaţie cu un sistem nervos deprimat, poate fi un obstacol în ce priveşte performanţele sexuale.
Consumul în cantităţi mari a alcoolului (pe termen lung), poate creea probleme bărbaţilor la obţinerea erecţiei (en).
Deşi, alcoolul poate „lubrifia” o interacţiune socială, el nu face nimic pentru a lubrifia vaginul unei femei. De fapt, deshidratarea contribuie la oboseală, dureri de cap şi uscăciune vaginală (care poate provoca durere) (en).
Astfel, cheia succesului atât la bărbaţi cât şi la femei, este consumul moderat al vinului roşu, cât şi a alcoolului în general.
11. Cei mai mari consumatori ai vinului roşu din lume sunt chinezii, dar nu şi pe cap de locuitor
Pe drumul lor spre record chinezii au băut 155 de milioane de cutii de vin roşu a câte 9 litri fiecare în anul 2013, depăşindu-i astfel pe francezi, al căror consum a scăzut cu 18%.
Popularitatea în creştere a vinului roşu în China, în mare parte se datorează faptului că culoarea roşie este considerată a fi una norocoasă aici.
Această importanţă simbolică combinată cu beneficiile băuturii pentru sănătate, încurajează chinezii tot mai des să apuce câte o sticlă de pe rafturile supermarketului.
Puteţi ghici care sunt ceilalţi cei mai mari consumatori de vin din lume? Apoi, e interesant faptul că, în timp ce Italia este cel mai mare producător de vinuri din lume, ea se află doar pe locul 4 în această listă de consumatori, devastată de Franţa şi Portugalia.
Dar, Franţa cu ale sale 53 de litri de vin (de toate felurile) pe cap de locuitori pe an depăşeşte China la acest capitol, unde fiecărui locuitor îi reiese doar câte 1.9 litri de vin pe an.
Însă, cum credeţi care ţară bea cel mai mult vin pe cap de locuitor? Veţi rămânea surprinşi.
Pe primul loc este Vaticanul, cu 74 de litri pe cap de locuitor pe an, care este egal cu aproximativ 99 de sticle de 750ml!
12. Trebuie să mulţumim călugării pentru vinul care îl avem acum
Ordinele călugăreşti, precum Cistercienii şi şi Benedictinii au păstrat şi au inovat arta vinificaţiei în timpul Evului Mediu.
Datorită cercetărilor şi eforturilor lor neobosite noi avem astăzi o astfel de tehnologie vinicolă aprofundată.
Una din cele mai faimoase şampanii din lume, Dom Pérignon , a fost numită în cinstea unui călugăr.
Dom Pierre Pérignon (1638-1715), un avocat timpuriu al fabricării organice a vinului, a experimentat cu succes noi metode a procesului de vinificare.
Practicile şi tehnicile sale sunt încă utilizate şi în prezent.
13. Denumirea vinului de obicei indică locaţia sau soiul de struguri
Cele mai multe vinuri europene sunt numite după originea lor geografică.
Unul din cele mai celebre exemple ar fi vinul Bordeaux, care este produs în regiunea Bordeaux din Franţa.
Vinurile din Bordeaux sunt făcute din aşa soiuri de struguri ca, Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet Franc, Petit Verdot şi într-o măsură mai mică Carmenere şi Malbec.
Vinurile din afara Europei aproape întotdeauna poartă numele soiului de strugure pe etichetă, de exemplu, Cabernet Sauvignon din California.
14. În interiorul lumii vinului, cea mai mare parte urăsc vinurile Bordeaux
„Aici există o mulţime de controverse în privinţa Bordeaux”, spune expertul în vinuri Peter Slywka.
El spune că cele mai multe scandaluri legate de Bordeaux se concentrează asupra faptului că câteva case de licitaţie majore au vândut un număr mare de vinuri de calitate inferioară, care prin înşelăciune au etichetat aceste vinuri pentru a imita vinuri Bordeaux scumpe.
Răspândirea zvonurilor a acestor scandaluri şi practica producerii vinurilor scumpe de calitate inferioară, ar putea să se prelungească, aşa că fiţi atent când procuraţi un vin scump.
15. Va-ţi întrebat vreodată de ce sticla de vin este lungă şi subţire?
De vină este dopul de plută.
Acesta s-a întâmplat doar după ce dopul de plută a fost dezvoltat ca o închidere de sticlă la sfârşitul secolului al 17-lea şi sticlele depozitate pentru învechire au început să fie culcate.
Cândva sticlele de vin erau mai scurte şi mai bulboase.
Acum, dacă nu culcaţi aceste sticle cu dopuri de plută, pluta se va usca, după care probabil se va zdrobi, va cădea în vin şi îl va distruge.
Aşa că, datorită plutei şi necesităţii de a păstra sticlele de vin culcate, ele sunt acum înalte şi subţiri.
16.Majoritatea dopurilor de plută provin din Portugalia
Din cele 2,2 milioane de hectare de păduri din stejari de plută, 30% se află în Portugalia.
17. Culoarea vinului ne vorbeşte despre originea geografică
Un lucru pe care îl puteţi spune despre vin uitându-vă la culoarea lui, este regiunea şi clima în care a crescut viţa de vie.
Vinurile cu o nuanţă mai închisă, şi anume cele roşii închise, şi cele albe mai galbene, provin din zone cu o climă mai caldă.
Respectiv cele cu o culoare mai deschisă provin din regiuni cu o climă mai rece, au un gust mai uşor şi mai puţin bogat în arome.
18. Vin sec înseamnă lipsă de zahăr
Majoritatea cred că, taninul este acela care vă crează o senzaţie de uscăciune în gură după ce beţi un vin sec.
Taninurile sunt un tip de produs vegetal amar, care pot acţiona şi ca un astringent (substanţe care contractează ţesuturile organismului).
Vinul poate avea sau nu taninuri în el, dar în realitate anume lipsa de zahăr este cauza acelei senzaţii uscate, nu taninul.
19. Nu urâţi taninurile
Fără taninuri, s-ar putea să nu avem suficienţi struguri pentru a face vin.
Strugurii produc taninul pentru a descuraja omizile flămânzi.
Taninul ajută la menţinerea numărului de omizi la nivel minim (en), deoarece el produce radicali liberi şi chinone, două tipuri de molecule care sunt potenţial dăunătoare pentru ţesuturile şi nutrienţii din intestinul insectei.
Mai multe taninuri = mai puţine omizi.
Vedeţi şi: 15 curiozităţi despre plante şi ciudăţenii mai puţin cunoscute
20. Femeile se îmbată mai repede de la vin din cauza raportului de grăsimi şi apă în organism
Femeile sunt de obicei mai puţin rezistente la alcool decât bărbaţii, dar asta nu are nimic de-a face cu greutatea lor corporală sau dimensiunea.
Dacă o femeie şi un bărbat cu aceleaşi dimensiuni şi aceeaşi construcţie vor beau aceeaşi cantitate de vin, femeia va avea o concentraţie mai mare de alcool în sânge (en).
Acest lucru se datorează faptului că femeile au un conţinut de grăsimi mai mare decât bărbaţii, iar grăsimile nu absorb alcoolul.
Concentraţia de apă în corpul unui bărbat mediu este de aproximativ 61 la sută, pe când la femeie ea este cu mult mai mică, constituind doar 52 la sută din masă.
Astfel, capacitatea de diluare a alcoolului la femei este mult mai mică, ceea ce duce la o concentraţie de alcool mai mare în sânge.
Vedeţi şi: 46 de curiozităţi despre corpul uman
21. Există oameni care se tem de vin
Uimitor! Există oameni care urăsc vinul, şi există chiar şi o denumire pentru asta, „oenofobia”.
22. Vinul nu vă îngraşă
În timp ce berea vă face o burtă inestetică, vinul nu vă afectează talia deloc.
De fapt, studiile recente au arătat că „femeile care au băut în mod regulat cantităţi moderate de alcool, în total aproximativ un pahar pe zi, cântăreau cu 4,5 kilograme mai puţin decât femeile care nu au băut de loc”.
Experţii sunt de părere că caloriile din băuturile alcoolice nu sunt metabolizate în acelaş mod ca şi caloriile din carbohidraţi, grăsimi şi proteine.
Deci, dacă sunteţi în curs de începe o dietă pentru pierderea greutăţii, atunci la desert ar fi bine să aveţi un pahar de vin în loc de o budincă de ciocolată.
Vedeţi şi: Surprinzătoare descoperire a unei reţete de bere în China, veche de 5000 de ani
23. Vinul e în pericol
Indiferent de faptul dacă e bun vinul sau nu pentru noi, la moment el posibil trece prin vremuri grele.
În luna februarie, cercetătorii au secvenţiat genomuri de drojdie comercială, utilizată în cea mai mare parte a producţiei vinurilor şi au anunţat că consangvinizarea (fecundarea efectuată între organisme înrudite) a creat o diversitate genetică scăzută.
Ceea ce face mai grea adaptarea speciei la noi agenţi patogeni.
Schimbările climaterice, de asemenea, prezintă o ameninţare pentru vin.
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a estimat că aproximativ 19-73% din terenurile prielnice în prezent pentru creşterea strugurilor, a celor mai importante regiuni viticole, până în anul 2050 nu vor mai fi potrivite pentru viticultură .
Şi chiar dacă viile se vor muta mai la nord, în căutarea unui climat mai rece, numărul mare de precipitaţii, ar putea face multe culturi sensibile la ciuperci şi putregai.
Totşi, nu este chiar o veste proastă. Criticii modelelor mai pesimiste, remarcă faptul că nu s-a luat în calcul adaptarea.
Noi am făcut vin mii de ani, adaptându-ne la diferite soluri şi clime.
Urmaşii noştri aproape la sigur se vor bucura şi mileniul viitor de vin. Şi noi vom cinsti pentru asta!
Lasă un răspuns