25 curiozităţi despre Egiptul Antic mai puţin cunoscute

Încă din copilărie am fost fascinat de de toate lucrurile legate de Egiptul Antic, aşa ca, mitologia, istoria şi cultura.

Se pare că noi ştim totul despre Egiptul Antic, dar sunt multe curiozităţi despre Egiptul Antic din viaţa lor de zi cu zi mai puţin cunoscute, pe unele din care le-am descoperit şi singur doar acum.

Astfel, vă prezint unele din ele, care posibil vă vor ajuta să înţelegeţi mai bine cultura şi societatea egipteană antică.

Egiptenii urau părul

Un faraon niciodată nu îşi lăsa să fie văzut părul, el întotdeauna purta o coroană sau un acoperământ pentru cap numit nemes (un acoperământ de pânză cu dungi, făcută celebră de masca de aur a lui Tutankhamon din pictura de mai sus).

Cu toate acestea, sunt multe indicii că faraonii, nobilii şi preoţii preferau să se radă pe cap, iar mulţi din ei purtau peruci pentru a se proteja de soare.

De asemenea, egiptenii antici preferau să se bărbierească şi să înlăture părul de pe corp, probabil în scop igienic.

O cauză care făcea necesară îndepărtarea părului, atât de pe cap cât şi de pe corp, putea fi şi clima aridă din Egipt.

Mierea în Egiptul antic

în Egiptul antic albina era folosită ca un simbol, o hieroglifă, ce îl denota pe regele Egiptului de Jos, menţionat pentru prima oară în papirusul Kahum.

Mierea de albine a fost descoperită în mai multe picturi murale a Egiptului antic.

Ea a fost frecvent utilizată în medicină de egiptenii antici.

Potrivit Papirusului Ebers din anul 1550 î.Hr., mierea era inclusă în 147 de prescripţii pentru aplicare externă.

Papirusul Smith, aproximativ din anul 1700 î.Hr., oferă o vastă imagine a medicinei şi chirurgiei de acum 4000 de ani, incluzând chiar şi 48 de studii de caz.

Pepi II al Egiptului întotdeauna ţinea în apropiere doi sclavi goi ale căror corpuri erau unse cu miere, cu scopul de a împiedica muştele să se aşeze pe el.

În Biblie, Egiptul este descris ca fiind o ţară unde „curge cu lapte şi miere”.

Mierea de albine era folosită în fiecare casă, de orice clasă socială, în medicină şi ca îndulcitor.

Surse:
Honey in history. Prehistory, Ancient Egypt, Ancient China

În Egiptul antic machiajul era folosit atât de femei, cât şi de bărbaţi

Vechii egipteni priveau frumuseaţea ca un semn al sfinţeniei.

Tot ceea ce egiptenii antici foloseau, avea un aspect spiritual pentru ei, inclusiv produsele cosmetice, motiv pentru care produsele cosmetice au fost o parte integrantă a vieţii lor de zi cu zi.

Atât bărbaţii cât şi femeile egiptene purtau machiaj, cele două forme principale de machiaj pentru ochi au fost vopseaua verde şi kohl-ul negru.

Vopseaua verde pentru ochi era făcută din malachit, un pigment de cupru, iar kohl-ul negru era făcut dintr-o substanţă numită galena, un minereu gri închis de plumb.

Machiajul facial aşa ca, vopseaua pentru obraji şi buze era produsă din ocra roşie extrasă din argila colorată natural.

Egiptenii credeau că machiajul avea o puterea tămăduitoare.

Iniţial machiajul era folosit mai degrabă ca o protecţie de soare, decât pentru înfrumuseţare.

Surse:
Beauty and cosmetics in ancient Egypt
History of Makeup in Egypt

Vechii egipteni au inventat antibioticele

Aproximativ cu 1500 de ani mai înainte ca lumea modernă să descopere tetraciclina, nord-africanii o fermentau şi o consumau, probabil cea mai mare parte a vieţii lor, potrivit analizei chimice a oaselor oamenilor care au trăit de-a lungul Nilului.

Vechile rămăşiţe au fost recuperate în apropiere de graniţa egiptean-sudaneză, unde speciile de bacterii producătoare de tetraciclină populează solul.

Această regiune din nord-estul Africii a fost odată cunoscută ca Nubia.

Practica fabricării berii a fost foarte răspândită în regiune, inclusiv în Egiptul Antic la nord, iar cercetătorii cred că nubienii fermentau cerealele lor cu Streptomicinele sau alte specii înrudite cu acestea, pentru a fabrica o bere densă- acrie cu tetraciclină.

Şi toată lumea de la vârsta de aproximativ 2 ani şi mai învârstă o consumau.

Cu mult înainte de descoperirea penicilinei de Alexander Fleming, egiptenii antici foloseau mucegaiul şi alte plante pentru a trata infecţiile.

Cu toate acestea, ei nu au putut identifica sau izola componenta activă din mucegai.

Surse:
Ancient African Cocktail: Beer and a Shot of Antibiotic
Wikipedia: History of penicillin

Curiozităţi despre Egiptul antic – Îmbrăcămintea în Egiptul Antic

În Egiptul antic, pânza fără îndoială era cea mai răspândită ţesătură, ea ajuta oamenii să se simtă confortabil în căldurile tropicale.

Pânza era făcută din planta de in prin răsucirea fibrelor din tulpina plantei.

Îmbrăcămintea egipteană era bogată în culori şi era creată pentru a face corpul să simtă cât mai răcoros în deşertul fierbinte.

Probabil anume din acest motiv copii până la şase ani nu purtau haine.

Chiar dacă copii de obicei erau fără haine, ei purtau bijuterii aşa ca, brăţare, coliere şi accesorii pentru păr.

Ţăranii, muncitorii şi alte persoane cu o poziţie socială modestă de multe ori, de asemenea, nu purtau nimic.

Sclavii, la fel, dese ori lucrau goi.

Bărbaţii în Egiptul antic purtau aşa numitele fuste Shendyt, pe când îmbrăcămintea femeilor era mai conservativă.

Femeile purtau adesea rochii simple numite kalasiris, cu o lungime până mai jos de glezne.

Surse:
Clothing in ancient Egypt

Curiozităţi despre sfinxul egiptean – Unde-i nasul Sfinxului?

Mulţi dintre noi au auzit povestea despre ghiuleaua trasă de soldaţii lui Napoleon care a lovit nasul şi l-a făcut să cadă.

Schiţele Sfinxului de Dane Frederic Louis Norden au fost create în 1737 şi publicate în 1755, cu mult înainte de epoca lui Napoleon.

Cu toate acestea, desenele ilustrează Sfinxul fără nas şi contrazice în mod clar legenda.

Deci, ce sa întâmplat cu adevărat?

Istoricul egiptean arab, al-Maqrīzī, a scris în secolul al 15-lea că nasul a fost de fapt distrus de un sufi musulman cu numele Muhammad Sa’im al-Dahr.

Vedeţi şi: 15 realizări incredibile din lumea musulmană în Epoca de Aur a Islamului

În 1378, ţăranii egipteni au făcut ofrande Marelui Sfinx cu scopul de a controla ciclul de inundaţii, ceea ce a adus o recoltă de succes.

Revoltat de acest spectacol de devotament flagrant, Sa’im al-Dahr a distrus nasul şi a fost executat pentru vandalism.

Surse:
What happened to the Sphinx’s nose?

Egiptenii antici credeau că Pământul e plat

Ca şi multe alte civilizaţii antice, egiptenii credeau că pământul e plat.

Concepţia cu privire la forma Pământului în Egiptul antic era strâns legată cu mitologia.

Textele religioase din piramide şi sarcofaguri relevă că vechii egipteni credeau că Nun (Oceanul) era un corp circular care înconjura nbwt (termenul ce desemna ‘terenurile uscate’ sau ‘insulele’) şi prin urmare, ei credeau similar ca şi cei din Orientul Apropiat Antic în cosmografia pământului circular înconjurat cu apă.

Surse:
Flat Earth

Poliţia în Egiptul Antic

Ce priveşte perioada timpurie, se ştie foarte puţin despre faptul dacă existau oameni a căror datorie era asigurarea siguranţei cetăţenilor şi bunurilor acestora.

Se pare că o forţă de poliţie bine organizată, cum o cunoaştem noi astăzi, nu a existat.

Dar, au existat uşieri care controlau traficul de la porţi şi uşi, fie de la intrările din temple şi porţile cetăţilor, fie la uşile întreprinderilor.

Au existat gărzi care supravegheau ordinea în pieţi, iar când prindeau hoţii, în rare cazuri, o făceau cu ajutorul unor maimuţe instruite.

Aceşti agenţi de pază şi veghetori timpurii, cel mai probabil, se utilizau pentru necesităţile locale legate de securitate şi posibil că erau angajaţi de către persoane fizice şi instituţii locale.

Dar, de asemenea, au existat organizaţii de scară largă, cu titlul care se traduce ca, Supraveghetor al Sutelor, fapt cunoscut din scrierile din sarcofagul Qeri.

Ele inţial par a fi fost forţe de pază privată a marilor proprietari.

În timpul Regatului Mijlociu ei au devenit funcţionari regali.

Una dintre sarcinile lor consta în ajutarea colectării impozitelor şi pedepsirea neplătitorilor.

Surse:
The police in ancient Egypt

Prima piramidă egipteană

Toţi ştiu Marea Piramidă a lui Keops, însă mai puţini cunosc piramida de la care totul sa început.

Construită la Saqqara în urmă cu aproximativ 4.700 de ani în urmă, Piramida în Trepte Djoser, a fost prima piramidă egipteană construită.

Ea a fost concepută ca un mormânt mastaba, o structură cu acoperiş plat şi laturi înclinate, şi după o serie de de extinderi, a evoluat într-o piramidă cu o înălţime de 60 metri, având şase straturi construite unul deasupra celuilalt.

Piramida a fost construită folosindu-se 330.400 de metri cubi de piatră şi lut.

Tunelurile de sub piramidă formează un labirint de aproximativ 5,5 kilometri.

Piramida este în centrul unui complex cu o mărime de 15 hectare.

Complexul este înonjurat de un zid de calcar care conţine 13 intrări false, precum şi o intrare reală în formă de colonadă pe latura de sud-est.

Sub piramidă este o gamă năucitoare de tuneluri şi camere, centrul căreia este un puţ cu o adâncime de 28 metri, în partea inferioară a căruia, se află camera mormântului lui Djoser.

Aici mai sunt şi trei uşi false cu stele, care reprezintă faraonul implicat în ritualuri.

Potrivit egiptologului Zahi Hawass, Piramida în trepte este singura piramidă din Vechiul Regat unde au fost îngropate 11 fiice ale faraonului.

Surse:
Step Pyramid of Djoser: Egypt’s First Pyramid

Drepturi egale pentru femei şi bărbaţi

Dacă credeţi că egalarea femeilor în drepturi cu bărbaţii este o realizare relativ recentă, atunci greşiţi.

Ca o excepţie de la cele mai multe societăţi antice, femeile egiptene au căpătat egalitatea în drepturi cu bărbaţii egipteni.

Ele s-au bucurat de aceleaşi drepturi legale şi economice, cel puţin în teorie, iar acest concept poate fi găsit în arta şi manuscrisele egiptene.

Inegalitatea în drepturile legale ale oamenilor s-au bazat pe diferenţa de clasă socială, nu de sex.

Este interesant faptul că, atunci când grecii au cucerit Egiptul, în anul 332 î.Hr., femeile egiptene aveau mai multe drepturi şi privilegii decât femeile din Grecia.

Pentru a putea înţelege atitudinea lor relativ fără prejudecăţi, ceea ce priveşte egalitatea sexuală, este important să realizăm că egiptenii au văzut universul lor ca o dualitate completă de sex masculin şi femenin.

Surse:
The Status of Women in Egyptian Society
From Warrior Women to Female Pharaohs: Careers for Women in Ancient Egypt