Lumea nu duce lipsă de dezinformare – în special ce privește domeniul științei şi a sănătății.
Uneori, aceasta se datorează doar faptului că cercetările pot fi un pic contradictorii (cum ar fi spre exemplu, nutriția, care este extrem de greu de studiat).
Uneori, aceasta e posibil datorită şarlatanilor şi intereselor mascate, care încearcă să răspândească minciuni şi pseudoștiință.
Şi, uneori, există doar mituri ciudate înrădăcinate, care refuză să plece (cum ar fi ideea că trebuie să bei opt pahare de apă pe zi – nu, nu e neapărat).
Vedeţi şi: 21 mituri despre corpul uman
Cu părere de rău, e puţin probabil ca lumea vreodată să fie complect lipsită de prostii.
Dar, putem începe cu pași mici: Aici sunt șapte mituri în materie de sănătate şi știință, demascate decisiv în acest an. (În unele cazuri, extra-decisiv-demascate, după ani de demascări anterioare… ei bine, pe parcurs se va clarifica totul).
1. „Exerciţiile vă ajută să pierdeți din greutate”
Noi am fost condiţionaţi să gândim că exerciţiile sunt ingredientul cheie – probabil cel mai important ingredient – a oricărui efort de pierdere a greutăţii.
Voi ştiţi ce trebuie de făcut: Înscrieți-vă la sala de sport pe 1 ianuarie, dacă doriți să atingeți obiectivul în pierderea greutății de Anul Nou.
Dar, într-adevăr, dovezile acumulate de ani de zile demonstrează că exercițiile, deși sunt foarte benefice pentru sănătate, de fapt, nu sunt tot atât de importante pentru pierderea greutății.
Pentru a afla mai detailat de ce, puteți face cunoștință cu mai mult de 60 de studii din acest an (en) (inclusiv analize sistematice de înaltă calitate ale tuturor celor mai bune cercetări disponibile) cu privire la exerciții şi pierderea de greutate.
Concluzia la care s-a ajuns este că, extra caloriile pe care le ardeți reprezintă doare o mică parte din totalul energiei acumulate şi că reducerea consumului alimentar este un mod mult mai eficient pentru a pierde în greutate.
Medicii specializați pe problemele de obezitate, au făcut chiar şi un apel în sensul reschimbării modului cum sunt privite exercițiile astăzi.
Pentru a clarifica lucrurile: Exercițiile au unele beneficii cutremurătoare – acestea reduc riscul de afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2 şi bolile de inimă, ele întăresc oasele şi mușchii, ele ajută chiar şi la controlul greutății – pur şi simplu ele nu sunt cel mai eficient mod pentru a slăbi.
În 2017, noi trebuie să ne oprim să tratăm lipsa de exerciții şi dieta, ca egal responsabile pentru problema obezității.
Politicile sănătății publice în privința obezității, ar trebui să acorde o prioritate mai mare combaterii supra-consumului de alimente de calitate scăzută și îmbunatățirii mediului alimentar.
2. „Nu a fost nici o încălzire globală începând cu 1998”
Ce vedeţi, când vă uitaţi la această diagramă de temperatură medie a suprafeței Pământului în timp?
De ce se pare că Pământul devine în mod constant din ce în ce mai cald, cu temperaturi medii în anul 2015 aproximativ cu 0,89 grade Celsius mai ridicate decât în medie pe secolul 20.
Aceasta este o încălzire globală şi există dovezi ştiinţifice copleșitoare că ea este cauzată de activitatea umană.
Observaţi, aceasta nu este o creştere lină – există fluctuaţii în timp.
Unul dintre motive a acestui lucru este: Pe măsură ce noi ardem combustibilii fosili, o mare parte a căldurii este prinsă la suprafața Pământului.
Dar, circa 90 la sută din această căldură suplimentară este absorbită de oceane (en).
Aşa interacțiuni subtile între oceane şi atmosferă ar putea cauza variaţii naturale de la an la an.
În decursul anilor, când fenomenul El Niño este îndeosebi de puternic în Oceanul Puternic, o mare parte din acest exces de căldură este transferat la suprafață.
Vedeţi şi: 10 animale adorabile pe cale de dispariţie din cauza schimbărilor climaterice
Pe parcursul anilor când are loc efectul invers, numit La Niña, o mare parte din această căldură se duce înapoi în ocean.
De aici şi apar aceste hopuri, chiar dacă tendința generală este clară.
Timp de mulți ani, cei care neagă existenţa încălzirii globale, ca dovadă aduc anume aceste salturi salturi bruște a temperaturi.
O linie extrem de populară a negatorilor, este de a alege selectiv datele din graficul de mai sus şi a declara că din anul 1998 până acum (en), nu a existat nici un fel de încălzire globală (care a fost, la momentul respectiv, un an cu călduri record, în mare parte datorită efectului deosebit de puternic al El Niño ).
Vedeţi şi: Poze extreme: 20 de foto făcute în situaţii meteorologice extreme
O perioadă de timp, ei puteau sorta ceva de felul acesta. Aceasta este tendința între anii 1998 şi 2013:
Din nefericire pentru acești negatori climaterici, efectele întregului CO2 suplimentar din atmosferă a depășit această variabilitate naturală.
2014 a fost un an călduros record, chiar şi fără nici un El Niño. Şi apoi când El Niño s-a întors, 2015 a stabilit un nou record de temperatură.
Deci, chiar dacă schiţa ” ne încălzirii globale din 1998″ a fost întotdeauna înşelătoare, acum este un fals categoric, aceasta este clar vizibil în diagrama 2014-2015:
Şi se pare că, anul 2016 va sfărâma recordurile din nou (en).
Oricine care vrea să demonstreze că încălzirea globală nu există, va trebui să găsească o șmecherie mai nouă.
O posibilitate: Odată cu slăbirea din anul trecut al El Niño, este posibil ca 2017 să fie ușor mai rece ca 2016 – deși încă foarte, foarte cald în schema largă a lucrurilor.
3. „Antibioticele vindecă răceala”
De ani de zile, experții în domeniul sănătății, practic implorau oamenii să nu mai ia antibiotici în caz de gripă şi răceală obișnuită.
În primul rând, medicamentele nu lucrează: Antibioticele tratează infecțiile bacteriene. Răceala şi gripa sunt cauzate de virusuri.
Aşa că luarea de antibiotici pentru astfel de boli, este total inutil şi risipitor.
Dar, cel mai important este că, cu cât mai mult vom lua antibiotici – în special atunci când acestea nu sunt necesare – cu atât mai mult vom contribui la dezvoltarea unor bacterii rezistente la antibiotici.
Aceste „super-bacterii”, aşa după cum sunt cunoscute, au devenit o mare amenințare pentru sănătatea publică în întreaga lume, provocând moartea a mii de oameni în fiecare an, iar în deceniile următoare cercetătorii se așteaptă la o creștere de milioane.
Vedeţi şi: O femeie a murit din cauza unor bacterii rezistente la toate antibioticele
Asta nemaivorbind despre daunele antibioticelor aduse florei intestinale, ce se manifestă prin exterminarea bacteriilor bune în organism, care ne mențin sănătoși.
Cu toate acestea, în ciuda tuturor avertismentelor, mesajul se pare că nu a avut efect.
Într-un studiu publicat acest an în JAMA (en), cercetătorii au estimat gradul de supra-prescripție a antibioticilor în SUA: Ei au descoperit că 30 la sută din antibiotice, împărțite în secțiile de urgenţă şi de doctorii de birouri, sunt inutile.
Aceasta se ridică la 47 de milioane de prescripții în fiecare an! Şi asta doar în SUA.
Majoritatea prescripțiilor inutile erau pentru bolile respiratorii cauzate de viruși – răceli, dureri de gât, bronșită, infecții ale sinusurilor şi ale urechii – care nici măcar nu răspund la antibiotice.
Vedeţi şi: 7 informaţii utile de înghiţit despre antibiotice
Vă implor, oameni, încetați să mai luați antibiotice pentru răceli şi gripe. Ele sunt inutile în aceste cazuri.
Antibioticele ucid bacteriile, virușii nu au nici o treabă aici.
Iar abuzul de aceste medicamente contribuie la agravarea problemei în sectorul sănătății publice.
Aşa dar, opriţi-vă, urmările pot fi foarte neplăcute!
Priviţi: Nu mai lua antibiotice pentru a a trata răceala
4. „Voinţa vă ajută să atingeţi scopurile”
Mulţi din noi cred că, pentru schimbările importante din viaţa noastră, noi trebuie să muncim în sudoarea frunții.
Trebuie să reziști farfurii cu prăjituri din faţă. Trebuie să depuneți efort pentru a economisi bani.
Dar, psihologii din ce în ce mai mult constată că, doar voința nu este cea mai bună strategie.
Mai mulți psihologi au a repetat aceiași idee în acest an: „Noi pare să nu fim atât de buni în ceea ce privește [auto-controlul]”, după cum a declarat Brian Galla, un psiholog de la Universitatea din Pittsburgh.
Este o recunoaştere a faptului că, dacă vă aflaţi în faţa unei grămezi de prăjituri, acest platou cu dulciuri a câștigat deja.
Iată concluzia cheie a studiilor recente: „Oamenii care cu adevărat sunt buni în materia auto-controlului niciodată nu au în prim plan această luptă”, spune Kentaro Fujita, un psiholog care studiază auto-controlul la Universitatea de Stat din Ohio.
Această idee a fost cristalizată în rezultatele unui studiu din 2011, publicat (en) în Journal of Personality and Social Psychology.
Studiul a urmărit timp de o săptămână 205 de persoane în Germania.
Participanților la studiu li s-au dat telefoane BlackBerry care se stingeau la întâmplare şi apoi erau întrebați despre ce dorințe, tentații şi simţuti de auto-control ei experimentau în acel moment.
Lucrarea a dat de un paradox: Persoanele care au spus că ei sunt buni la auto-control, le-a fost greu să-l folosească.
Studiile suplimentare au constatat că schimbarea anturajului ne conduce la o versiune de auto-control „fără efort”.
Implicațiile acestui fapt sunt imense: Dacă acceptăm că voința brută nu funcționează, putem avea o părere mai puțin rea despre noi înșine când cedăm ispitei.
Şi, de asemenea, am putea fi în măsură de a reorienta eforturile noastre în rezolvarea problemelor, precum ar fi obezitatea.
5. „OMG-urile sunt periculoase pentru consum”
Ei bine, acest concept ar fi trebuit să moară mulți ani în urmă. Încă începând cu primele culturi modificat genetic, ce au invadat piața în anii 1990, miliarde de oameni au consumat ingrediente modificate genetic – în cea mai mare parte porumb, soia şi canola (un hibrid de rapiță) – fără probleme vizibile pentru sănătate.
Cu toate acestea, grupurile anti-OMG încă insistă că aceste alimente sunt oarecum periculoase pentru consum.
În luna mai a anului trecut, Academia Naţională de Ştiinţe din SUA a lansat un raport amplu (en) privind culturile modificate genetic , care ar trebui să potolească aceste îngrijorări.
A fost o analiză independentă a tuturor dovezilor de până acum şi ele au dus la aceeași concluzie ca şi rapoartele anterioare, culturile modificate genetic sunt la fel de sigure pentru a fi consumate ca şi omologii lor originali.
Printre alte dovezi: Oamenii de știință nu au găsit în întreaga lume nici un semn de creștere a obezității, a cancerului, a bolilor gastro-intestinale sau a alergiilor, care ar putea fi plauzibil corelate cu introducerea alimentelor modificate genetic.
Vedeţi şi: Iată cum arătau fructele şi legumele înainte de a fi domesticite
Acest lucru a fost confirmat de studiile pe animale, care, deşi sunt imperfecte, nu au găsit nici un pericol special de la consumul de alimente modificate genetic.
(Există semne că animalele cu dietă MG (modificate genetic) au arătat „perturbaţii mici” în flora intestinală, dar nimic ce ar putea cauza probleme de sănătate oamenilor).
De asemenea, nu există nici un motiv pentru a crede că, culturile modificate genetic ar putea prezenta un pericol pentru sănătate prin „transmiterea” genelor lor modificate la animal sau la om.
De aceea, în cele din urmă raportul concluzionează că, „nu a fost găsită nici o diferență dintre produsele alimentare MG [curente] şi echivalentele lor non-MG, care ar implica un risc mai mare pentru sănătatea şi siguranța umană”.
Acum, raportul are multe de spus cu privire la alte aspecte ale culturilor modificate genetic, de la economicul lor la impactul lor asupra mediului (ambele, atât bune, cât şi mai puţin bune) şi potențialul lor de a creşte recoltele pentru o populație mondială în creștere.
Ar trebui să citiţi raportul (en), el este nuanțat şi bine gândit.
6. „Homeopatia este un tratament medical real”
Homeopatia este una dintre formele cele mai durabile, ce se află la dispoziţia consumatorilor ca un remediu pentru toate bolile; ea a păcălit oamenii începând cu anul 1814 (en).
Recent guvernele mai multor state au decis să declare aceste tratamente ca ineficiente.
Comisia Federală de Comerţ a SUA în declaraţia lor (en) explică că, agenția va cere de la producătorii de medicamente homeopatice să prezinte dovezi științifice sigure a capacității de vindecare a produselor lor, dacă ei doresc să le vândă consumatorilor pe piața americană.
Adunarea de probe, cel mai probabil va fi dificilă, dat fiind faptului că homeopatia este o galimație (ceva confuz).
Ideea principală din spatele homeopatiei este faptul că, un extract animal sau de plantă, care cauzează simptome similare cu cele de care suferă persoana, ar putea să o vindece.
Deci, remediile homeopatice de pe piață, sunt doar versiuni extrem de diluate de extracte din plante şi animale, care se consideră că ar potoli simptomele.
Comunitatea ştiinţifică stă neclintită împotriva homeopatiei.
Sunt multe studii (en), cărți şi investigații (en), care demonstrează că acest tip de terapie este fictiv.
Sunt aşa de multe dovezi privind incapacitatea homeopatiei de a ajuta oamenii, încât unii cercetători, de fapt, afirmă că e timpul de a opri investirea de fonduri guvernamentale în această terapie alternativă, în favoarea tratamentelor care ar putea cu adevărat ajuta oamenii.
Astfel, mai multe state, cu siguranță au făcut un pas bun în direcţia de sensibilizarii cu privire la lipsa de dovezi în spatele homeopatiei.
Dar, aceasta nu înseamnă că aceste „medicamente” vor dispărea.
Spre exemplu, Comisia Federală de Comerţ a SUA are doar dreptul de a reprima declarațiile înșelătoare de pe piață şi în cazul în care producătorii de remedii homeopatice vor preciza clar că produsele lor nu se bazează pe nici o dovadă științifică, ei le vor putea încă vinde.
Aşa dar, cumpărătorul este cel care va decide. Să sperăm că consumatorii vor fi suficient de înţelepţi pentru a citi ambalajul, pe care se va scrie că nu există nici o dovadă în spatele produselor.
7. ” ‘Postura puternică’ vă face să acționați puternic”
În anul 2010, cercetătorii de la Universitatea din Columbia au publicat (en) o lucrare de mare succes în Psychological Science.
Studiul a constatat că, atunci când participanții făceau să arate mai mari (cu corpul drept întins, culcat pe o parte sau a sta într-o postură în forma literei A cu picioarele desfăcute) ei de fapt se simțeau mai puternici, capabili să-şi asume riscuri mai mari şi cu niveluri de testosteron mai ridicate.
Acest lucru a servit ca temelie pentru „postura puternică”, despre care vorbea Amy Cuddy, unul din coautorii studiului, la o prezentare vizionată de 38 de milioane de ori de pe TED talk.
De asemenea, ea apare în noua carte a lui Cuddy, Presence: Bringing Your Boldest Self to Your Biggest Challenges (Prezenţa: Aduceţi Îndrăzneala Voastră Pentru Provocările Voastre Cele Mai Mari).
Totul sună grozav. Cine nu ar vrea să se simtă mai puternic? Totul de ce aveţi nevoie este un truc ciudat!
Păcat că posturile slabe nu au fost verificate. Pe parcursul ultimilor şase ani, alte laboratoare au încercat să reproducă rezultatul pe eșantioane mai mari, care au arătat un efect mic sau în general nici un efect (en).
Şi anul acesta, Dana Carney, autorul principal al lucrării din 2010, a pus punct tuturor discuțiilor.
„Eu nu cred că efetele ‘posturei puternice’ sunt reale „, a scris ea (en) pe situl său, adăugând că lucrările suplimentare la acest subiect ar fi „o pierdere de timp şi resurse”.
(Coautorul studiului Cuddy, încă mai susţine cercetarea (en) făcută de ei. Şi pentru a fi cinstiţi, testele replicate a posturei puternice (en) au constatat că participanții au simțit un sentiment subiectiv al puterii. Dar, testul nu a reușit să confirme modificările hormonale şi comportamentale, care au făcut lucrarea originală o senzație).
Ar fi necinstit să criticăm doar „postura puternică”. Aceasta este doar o mică parte a unei tendințe mari în domeniul științei psihologice.
Psihologii realizează că acum instituțiile lor sunt structurate astfel că, spre publicare se strecoară mai degrabă erorile luate drept adevăr decât rezultatele neconcludente.
Şi ei au realizat că metodele experimentale utilizate pe larg în urmă cu doar câţiva ani, nu sunt suficient de riguroase.
Aceasta înseamnă că, meta-analize întregi privind rezultatele publicate, pot fi părtinitoare şi, în cele din urmă, neadevărate.
În cele din urmă, această „criză de replicare”, după cum a fost denumită, este un lucru bun.
Disciplina este pe cale de reformare a metodelor sale, făcând apel la eșantioane de dimensiuni mai mari în procesul studiilor, la metodele studiilor anticipat înregistrate (astfel încât cercetătorii nu pot selecta rezultatele convenabile) şi creșterea schimbului de date.
Ultimii ani s-a înregistrat multe fenomene psihologice distruse sau diminuate în încercările riguroase de replicare.
Lista include: epuizarea ego-ului (ideea că voința este o resursă finită); ipoteza răspunsului facial (dacă vom activa mușchii ce răspund pentru zâmbet, vom deveni mai fericiți); constatarea că citirea emoţionată a literaturii ficționale îmbunătățește empatia şi teoria minţii (dar, totuși, oricum trebuie să citiţi; asta e important) şi modul în care o adiere a hormonului de oxitocină ne poate face mai încrezuți (en). Plus multe altele (en).
Lasă un răspuns