Ar putea oare exista viaţă pe alte planete şi sateliţi din sistemul solar?
În timp ce telescopul spaţial Kepler continuie să vâneze exoplanete asemănătoare cu Pământul, iar Institutul SETI scanează galaxiile pentru a găsi semne de viaţă, astronomii nutresc speranţa că viaţa ar putea fi mult mai aproape – nemijlocit în sistemul nostru solar.
Pe măsură ce învăţăm mai multe despre lumile noastre vecine, începem să înţelegem că planetele şi sateliţii care le înconjoară sunt mult mai active şi dinamice decât oamenii de ştiinţă au intuit anterior.
În cazul în care, dacă totuşi, ar putea exista viaţă în sistemul nostru solar, în afară decât pe Pământ, cel mai bine ar fi de pariat şi de aţintit privirile spre următoarele corpuri cereşti.
Europa, posibilă viaţă în oceanul de sub stratul de gheaţă
De obicei, Europa este considerată lumea extraterestră din sistemul nostru solar care cel mai probabil poate găzdui viaţă.
Al patrulea cel mai mare satelit a lui Jupiter ar putea conţine mai multă apă decât toate oceanele Pământului (en) luate împreună şi acolo unde este apă ar putea exista viaţă.
Se estimează că, suprafaţa de gheaţă a satelitului ar putea fi de aproximativ 17 km grosime,ceea ce înseamnă că orice viaţă din oceanele dedesubt ar trebui să se bazeze pe o sursă de energie alta decât fotosinteza.
Dar, este posibil că izvoarele hidrotermale de la fundul oceanului ar putea susţine viaţa, la fel ca găurile de aerisire de la fundul oceanelor de pe Pământ care întreţin viaţa unor aşa organisme mari ca crabii şi viermi tubulari (en).
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit viaţă microbiană în mediile oceanice extreme de Pământ, care fac aluzie la formele stranii de viaţă ce pot exista într-un aşa loc ca Europa.
Cercetătorii deja lucrează asupra elaborării unui plan pentru a pătrunde sub stratul de gheaţă şi a vedea ce ascunde dedesubt.
Vedeţi şi: Nava spaţială Juno intră pe orbita lui Jupiter
Viaţa pe Marte, totuşi ar putea exista
La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, astronomul Percival Lowell a popularizat ideea că “canalele” de pe planeta Roşie sunt opera marţienilor inteligenţi.
Aceste canale vizibile s-au dovedit a fi o iluzie spectaculoasă.
Imaginile făcute în cadrul misiunilor NASA, Mariner şi Viking din anii 1960 şi 1970 au relevat un peisaj pustiu, fără nici o urmă de civilizaţie analoagă cu omenirea de pe Pământ.
Dar, noi încă nu am renunţat la speranţa că există viaţă pe planeta Roşie sau că cel puţin a fost cândva capabilă să suporte viaţă microbiană miliarde de ani în urmă, când planeta a fost mult mai umedă şi caldă decât astăzi.
Recenta confirmare a faptului că, apa lichidă într-adevăr curge pe Marte, a redeschis discuţia despre existenţa vieţii pe Marte.
Noi avem un nou rover (en) în construcţie, succesorul lui Curiosity, planificat pentru lansare în 2020.
Omul de ştiinţă, Joot Houtkooper, de la Universitatea din Giessen din Germania, consideră că pe Marte ar putea exista un tip de viaţă susţinut pe baza unui amestec de apă şi peroxid de hidrogen.
Luând în considerare imediata apropiere a planetei Marte, cel mai bun loc pentru a căuta viaţă ar putea fi apa sa sărată care apare pe timp de vară în craterul Horowitz (en).
Vedeţi şi: Robotul Curiosity a descoperit apă în stare lichidă pe Marte
Enceladus, analiza gheizerelor sale ar putea dezvălui dacă există sau nu viaţă pe acest satelit al Saturnului
Enceladus este a şasea cea mai mare lună a planetei Saturn, prezintă interes ca o posibilă gazdă pentru viaţă extraterestră din aceleaşi motive ca şi Europa.
La fel ca şi Europa, Enceladus are oceane sub stratul izolator de gheaţă.
Activitatea hidrotermală poate injecta căldură, energie şi molecule complexe aproape de fundul oceanului pentru a sprijini formele de viaţă.
Influenţat de atracţia gravitaţională masivă a lui Saturn, apa de sub suprafaţa lui Enceladus erupe regulat sub forme de gheizere, recent nava spaţială Cassini a zburat prin unul din aceste şuvoaie gazoase (en).
Această scurtă plonjare prin gheizerele lui Enceladus ar putea oferi informaţii despre compoziţia oceanului subteran, care ne-ar putea ajuta să ne dăm seama dacă micul satelit poate sprijini sau nu viaţă.
Titan, lacurile sale ar putea adăposti unele forme simple de viaţă
Cel mai mare satelit a lui Saturn, Titan, este singurul corp ceresc din sistemul solar, cu excepţia Pământului, care este cunoscut pentru faptul că are lacuri lichide.
Însă, aceste lacuri sunt mai degrabă umplute cu etan şi metan lichid decât apă şi ele sunt constant alimentate de ploile de hidrocarburi din atmosferă.
Cu toate că, pe Titan este foarte rece, – 192 de grade Celsius, cercetătorii nu exclud posibilitatea existenţei vieţei.
Interacţiunile chimice între moleculele organice complexe sunt obişnuite pe Titan, iar cercetătorii au speculat posibilitatea existenţei unei forme de viaţă pe bază de azot pe acest satelit activ.
Vedeţi şi: Cel mai mare satelit al Saturnului ar putea suporta un nou tip de viaţă extraterestră
Venus, iadul în care ar putea fi ceva viu
Surpafaţa feroce a planetei Venus are o temperatură de 462 de grade Celsius, într-atât de aridă încât sondele de aterizare trimise pe planetă s-au ţinut doar cel mult 2 ore.
Chiar şi aşa, există oameni de ştiinţă care cred că ar putea exista o formă de viaţă microbiană în partea superioară a atmosferei planetei Venus (en) unde temperatura este mul mai scăzută.
Vaporii de apă şi oxigen sunt prezenţi sus în norii denşi de pe Venus şi dioxidul de sulf sau monoxidul de carbon ar putea constitui o sursă de hrană pentru orice venusieni microscopici care posibil plutesc acolo sus.
Pluto şi Charon, activitatea geologică ca o sursă a vieţii
Recentul zbor al New Horizons pe lângă Pluto a relevat faptul că lumea de gheaţă şi cea mai mare lună a sa, are o activitate geologică surprinzătoare.
Această descoperire a determinat mulţi oameni de ştiinţă să se întrebe dacă aici, de asemenea, ar putea exista oceane subterane.
O suprafaţă plană în formă de inimă de pe Pluto cunoscută sub numele de Tombaugh Regio (en) sugerează că, materialul de la suprafaţă relativ nou a acoperit craterele din urma impactelor timpurii, care există cu siguranţă dedesubt pe un teren mai vechi.
De asemenea, Pluto are munţi de gheaţă, care au o înalţime de mai mult de 3000 de metri.
Vedeţi şi: 5 lucruri uimitoare despre Pluto, pe care le-am învăţat după un an de la vizita lui
Influenţa gravitaţională a lui Pluto şi Charon unul asupra altuia care stimulează această modificare geologică, de asemenea, ar putea oferi suficientă căldură şi energie pentru viaţa adăpostită în oricare din rezervoare de lichid de sub suprafaţă (en).
Ganymede, cu un ocean lichid subteran, de asemenea, inspiră speranţă
Cel mai mare satelit a lui Jupiter este un candidat ce prezintă interes în ce priveşte viaţa extraterestră, deşi, căutările pe această lună mare pot provoca dificultăţi.
Dovezile vizuale sugerează că Ganymede, la fel ca multe alte corpuri cereşti din sistemul lor solar, are un ocean lichid subteran.
Spre deosebire de Europa, lichidul de pe Ganymede se află la nu mai puţin de 96 km sub suprafaţă, ce face incredibil de dificilă sondarea pentru a verifica lucrurile.
Cu toate acestea, având în vedere discuţiile privind noile tehnologii pentru alimentarea navelor spaţiale a viitorului, probabil generaţiile viitoare ar putea trimite o sondă de foraj spre luna jupiteriană, pentru a explora misterele de sub suprafaţa sa.
Lasă un răspuns