Mărirea numărului de oameni care suferă de obezitate, boli de inimă, diabet, cancer şi alte afecţiuni în ultimele decenii, a intensificat promovarea unui stil de viaţă sănătos care nu poate fi imaginat fără o alimentaţie sănătoasă. Deja s-a demonstrat că cea ce consumăm e în strânsă legătură cu cea cum ne simţim, cât de sănătoşi suntem şi prin urmare cât de mult vom trăi.
Antioxidanţii şi îmbătrânirea
A folosi în alimentaţie produse bogate în antioxidanţi ajuta la lupta împotriva radicalilor liberi – molecule de oxigen instabile care contribue la procesul de îmbătrânire. Antioxidanţii pot fi găsiţi în legumele şi fructele de culori aprinse, aşa ca fructele de pădure, sfecla şi tomatele. Pentru o dietă balansată şi pentru a reduce riscul dezvoltării cancerului şi afecţiunelor cardiace, adăugaţi cel puţin 5 – 9 porţii de fructe şi legume la dieta dumneavoastră în ficare zi.
De ce uleiului de măsline este bun pentru o alimentaţie sănătoasă?
Uleiul d măsline este un aliment savuros cu grăsimi mononesaturate care pot influnţa pozitiv asupra memoriei. Un compus din uleiul extra-virgin numit oleocanthal este un antiinflamator natural şi produce efecte similare cu acele a ibuprofenului şi alte AINS-uri ( Antiinflamatoare Nesteroidiene). Un studiu a arătat că uleiul de măsline, în special cel extra-virgin, măreşte HDL-ul, adică colesterolul bun care curăţă grăsimele de pe păreţii vaselor sangvine – o afecţiune cunoscută ca ateroscleroză.
Beneficiile fructelor de pădure pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă
Fructele de pădure sunt o mare sursă de antoxidanţi. Căpşunii, coacăza, murele sunt doar câteva exemple de de fructe bogate în polifenoli. Aceşti compuşi puternici pot ajuta în lupta cu unele forme a cancerului şi boli degenerative ale creerului. Fructele de pădure congelate conţin polifenoli, deasemeni. Controlaţi frigederele magazinului apropiat şi includeţi fructele de pădure în dietă anul împrejur.
Un studiu din 2012 de la Universitatea din Harvard a descoperit că cel puţin o porţie de coacăză sau două porţii de căpşune în fiecare săptămână reduce riscul de declin cognitiv la persoanele în vârstă.
De ce peştele este numit hrană pentru creer
Daţi preferinţă salatelor cu ton sau somon în locul celor cu carne de pui. Peştele este numit „hrană pentru creer” deoarece acizii săi graşi, sunt importanţi pentru dezvoltarea creerului, sistemului nervos şi ocupă un loc important într-o alimentaţie sănătoasă . Consumul de peşte odată, de două ori pe săptămână poate deasemeni reduce riscul de demenţă.
Grăsimele Omega – 3 găsite în peştele gras pot reduce nivelul colesterolului şi a trigliceridelor.Deasemenea uşurează inflamaţiile care duc la ateroscleroză.
Somonul, tonul, şi alte genuri de peşte gras pot ajuta pacientul cu boli de inimă să trăească mai mult, studiile au arătat că acizii lor graşi şi omega-3 ajută în lupta cu inflamaţiile periculoase care pot afecta ADN-ul. Acelaşi lucru poate fi valabil şi pentru restul din noi. Un studiu din 2009 de la Universitatea din Hawaii a descoperit că la bărbaţii care au consumat mai mult peşte copt sau fiert, sa redus riscul de deces legat de inimă cu 23% spre deosebire de cei care au mâncat mai puţin.
Fasole pentru fibre alimentare
Adăugaţi în alimentaţia dumneavoastră fasolele , de 3 – 4 ori pe săptămână. Fibrele alimentare cu care sunt bogate fasolele, pot ajuta la scăderea tensiunii arteriale, îmbunătăţirea nivelului de colesterol, previne constipaţia , şi ajută la digestie. Şi pentru că vă simţiţi plin mai mult timp o dietă bogată în fibre poate ajuta la pierderea în greutate.
Salatele din năut sau fasole pot înlocui supa cu carne. Fasolele conţin glucide complexe care pot ajuta la reglarea nivelului de glucoză, cea ce este important pentru persoanele cu diabet saharat.
Importanţa legumelor şi fructelor în alimentaţie
Legumele conţin fibre, fitonutrienţi, şi o mulţime de vitamine şi minerale care pot proteja de unele boli cronice.
Ierburile verzi uscate sau proaspete conţin vitamina K care întăresc oasele, ierburi precum pătrunjelulul, cimbrul, busuiocul ş.a.
Cartofii dulci şi morcovii sunt bogaţi în vitamina A, care ajută la menţinerea ochilor şi pielei într-o stare sănătoasă şi protejează împotriva infecţiilor.
Studiile sugerează că consumarea roşiilor şi produselor din roşii în fiecare zi poate preveni deteriorarea ADN-ului, asociat cu dezvoltarea canceului de prostată.
Cercetătorii au descoperit ca compuşii din broccoli, poamă şi salată în complex au beneficii la prelungirea vieţii.
O cercetare din 2004, efectuată pe persoanele în vârstă din Australia, Japonia şi Suedia a arătat că participanţii au avut de la 7% la 8% reducere deces la fiecare 20 de grame de leguminoase consumate zilinic. O dietă bogată în fasole şi legume creşte nivelul de butirat de acid gras care poate proteja împotriva cancerului, potrivit unui studiu de la Universitateade Stat din Michigan.
Mâncaţi ca grecii
Oamenii care locuiesc în apropierea Mării Mediterane regulat folosesc în alimentaţie ulei de măsline, peşte, legume, cereale integrale toate asociate cu un pahar de vin roşu. Pentru a îmbogăţi gustul şi aroma mâncărurilor sale, în loc de sare, în bucatele lor se folosesc multe condimente şi ierburi. Acestă „dietă Mediteraniană”, poate fi benefică pentru sănătatea inimii, reduce riscul uşoarelor tulburări de memorie, şi păzeşte de anumite tipuri de cancer.
Nucile ca alimentaţie sănătoasă
Fie mâncate întregi sau măcinate în pastă, nucile sunt bogate în colesterol liber, proteine şi alte elemente nutritive. Migdalele sunt bogate în vitamina E, şi antioxidanţi care protejează oraganismul de deteriorarea celulelor şi stimulează întărirea sistemului imunitar. Grăsimele nesaturate din nuci pot ajuta la reducerea LDL – ului (colesterol rău), şi creşterea colesterolului HDL – ului (colesterol bun). Nucile sunt bogate în grăsimi. 30 de grame de nuci de migdale – aproximativ 24 de nuci – conţin 160 de calorii. Aşa că mâncaţi nuci cu moderaţie.
De ce sunt bune lactatele
Băuturile bogate în vitamina D, aşa ca laptele, ajută la creşterea absorbţiei de calciu. Care este foarte important pentru sănătatea oaselor. Vitamina D poate ajuta de asemenea la reducrea riscului cancerului de colon, cancerul de sân şi prostată. Mâncaţi iaurt cu culturi vii pentru o digestie mai bună.
Cerealele integrale
Consumul de cereale integrale poate reduce riscul de anumite tipuri de cancer, diabet zaharat de tip 2 şi boli de inimă. Alegeţi pâinea şi pastele din cereale integrale şi orez brun sălbatic în loc de speciile albe. Adăugaţi orz în supe sau pur şi simplu adăugaţi fulgi de ovăz la rulada din carne. Cerealele integre sunt cereale minimal prelucrate, din această cauză ele îşi păstrează valoarea nutritivă. Fibrele din cerealele integrale ajută la prevenirea problemelor digestive aşa ca constipaţia şi diverticulita.
Pierdeţi din greutate pentru o sănătate mai bună
Debarasarea de greutatea în plus pune mai puţină presiune pe articulaţii, mai puţin apasă asupra inimii şi poate reduce riscul de anumite tipuri de cancer. Alegeţi proteinele provenite din carnea slabă, ton sau bobi. Includeţi legumele, cerealele integre şi fructele. Corpul are nevoie de multă energie pentru a descompune carbohidraţii complecşi, iar fibra vă va ajuta să va simţiţi mai plin şi ca rezultat să mâncaţi mai puţin.
Usturoiul
Nancy Ficher, din Pennsylvania, afirmă că a ajuns să sărbătoarească centenarul numai datorită pasiuniii ei faţă de usturoi.
Ficher poate avea dreptate: Studiile au arătat că fitochimicalele din usturoi poate opri formarea de substanţe chimice cancerigene în organizm, şi că femeile care mănâncă mult usturoi au un risc mai mic la anumite tipuri de cancer de colon.
Avocado
Cum de prevenit bolile de inimă, care sunt cauza unui mare număr de decese pe întreaga planetă? Consumul de multe alimente care ajută la menţinerea sănătăţii inimii, cum ar fi avocado.
Avocado poate reduce LDL-ul (colesterolul rău) şi ridica nivelul de HDL (colesterol bun), şi ajută organismul să absoarbă vitaminele care au efect benefic pentru inimă, aşa ca beta-carotenul şi licopenul.
Tomatele
Licopenul este un nutrient de asemenea important în lupta împotriva cancerului. Şi nu există o sursă mai bună decât tomatele roşii şi roz. Consumul lor sub orce formă, în paste de tomate, supe de roşii, de fapt creşte cantitatea de carotenoizi luptători cu cancerogenii, care sunt uşor absorbiţi de organism.
Băutura cu moderaţie
Mai multe studii sugerează că consumul alcoolului în cantităţi mici – nu mai mult de două pahare pentru bărbaţi şi un pahar pentru femei – poate avea benificii pentru o sănătate mai bună a inimii, şi aceşti consumatorii moderaţi au tendinţa de a trăi mai mult decât cei care care consumă alcool în exces sau care nu consumă de loc.
De asemenea un studiu din 2012 de la Şcoala Medicală din Harvard (Harvard Medical School) a constatat ca un consum moderat poate reduce riscul de deces a bărbaţilor provocat de atacul de cord.
Raymonde şi Lucienne Wattelade, care au fost certificate în 2010 la 98 de ani, ca cele mai în vârstă gemene, afirmă că băuturile alcoolice preferate de ele, whiskey de Raymonde şi pastis, un lichior cu aroma de anason de Lucienne, le ajută să se simtă tinere. Aceste surori, care au fost în echipa franceză de gimnastică în 1930, susţin de asemenea că sănătatea lor bună se datorează exerciţiilor fizice regulate, cum ar fi dansul.
Ceaiul
Dacă aveţi intenţia să vă îmbunătăţiţi sănătatea dumneavoastră sau să scăpaţi de câteva kilograme, această super-băutură merită atenţia voastră. Ceaiul este un bun luptător împotriva bolilor, un mare stimulator de energie şi de reducere a stresului. Consumat de mii de ani, ceaiul a oferit beneficii medicinale delicioase pentru multe culturi din întreaga lume. Studiile arată că componentele unui mic pliculeţ de ceai poate face minuni pentru sănătatea voastră.
Face de remarcat conţinutul mare de polifenol pe care îl conţine ceaiul, care conform recentelor studii este considerat „izvorul tinereţei”. Polifenolul este un antioxidant care previne îmbătrânirea şi pierderea elasticităţii pielei.
Cafeaua
Ethel Engstrom la vârstă de 106 ani declara la Pasadena Star News, că ea rămâne sănătoasa pe motiv că mănâncă bine şi bea aproximativ 12 ceşti de cafea pe zi. Voi probabil nu aveţi nevoie de aşa multă cafea pentru a păcăli moartea, cu toate acestea: Un studiu din 2008 efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Harvard a arătat că în comparaţie cu cei care nu beau cafea, femeile care beau câte două sau trei cafele pe zi au un risc de a muri cu 18% mai mic, şi 26% mai mic dacă beau de la 5 la 6 ceşti de cafea pe zi. Cei care au băut şase şi mai multe ceşti de cafea au scăzut riscul cu 17%.
Un studiu din 2012 făcut de Institutul Naţional al Sănătăţii SUA (National Institutes of Health ) şi AARP (Asociaţia Americană a Pensionarilor) susţine această teorie. Atunci când cercetătorii au controlat influenţa a aşa factori precum fumatul, consumul de alcool şi consumul de carne roşie, au descoperit că consumatorii de cafea – atât bărbaţi cât şi femei, au avut tendinţa de a trăi mai mult.
Ciocolata
Consumul de ciocolată, adaugă un an la viaţa voastră. Bărbaţii care au consumat cantităţi modeste de ciocolată până la trei ori pe lună, au trăit aproape cu un an mai mult decât acei care nu au consumat arată un studiu a 8000 de persoane făcut de Harvard în 1999.
O altă cercetare din 2009 a Institutului Karolinska din Stockholm, arată că pacienţii care au supraveţuit unui atac de cord au fost cu 44% mai puţin probabil să moară în următorii 8 ani dacă ei au mâncat ciocolată cel puţin odată pe săptămână, spre deosebire de cei care nu au mâncat.
Studiile preliminare au identificat că componenţii care aduc beneficiul cel mai mare sunt: flavonidele (https://ro.wikipedia.org/wiki/Flavonoide) , un antioxidant găsit în boabele de cacao. Pentru a obţine mai mulţi flavonizi, cercetătorii recomandă, ciocolată neagră.
Mai puţină carne roşie
A fi vegetarian de câteva ori pe săptămână poate fi benefic pentru a prelungi viaţa voastră.
Persoanele care consumă carne roşie în fiecare zi au un risc mai mare de a muri pe o perioadă de 10 ani decât cei care o mănâncă mai puţin, potrivit studiului Universităţii din Carolina de Nord. (Cele mai multe decese conform studiului au fost cauzate de boli de inimă şi cancer). Burgherul, friptura (steak) şi carnea de porc au fost parţial de vină, carnea procesată – cum ar fi baconul, şunca şi hot – dogurile de asemenea par să fie responsabile pentru o durată de viaţă mai scurtă.
Mai multă carne albă
Conform aceluiaşi studiu de mai sus, se pare totuşi că persoanele care au mâncat mai mult carne albă – de pui, curcan şi peşte – au un risc mai mic de deces decât cei care care au mâncat mai puţin.
Produsele roşii
Poate carnea roşie nu e cel mai bun produs alimentar cand merge vorba de longevitate, dar alimentele vegetale de aceeaşi nuanţă sunt categoric socotite benefice.
Consumul de fructe şi legume variate de culori aprinse este un mix bun de substanţe nutritive, şi după cum susţin experrţii, cele de culoare roşie sunt în special bune pentru a vă ajută să rămâneţi tineri. Printre cele mai bune se socot: varza roşie pentru o protecţie bună împotriva cancerului şi ca stimulator bun a sănătăţii creerului, suc de sfeclă pentru scăderea tensiunii arteriale şi roşiile pentru scăderea colesterolului.
Lasă un răspuns