Tamarillo – fruct exotic
Originea acestui fruct exotic Tamarillo
Tamarillo e un adevărat fruct exotic, nu numai cu un gust specific, dar şi cu o istorie interesantă. Acest fruct, sau mai degrabă plantă fructiferă din familia solanaceelor, este popular în îndepărtata Noua Zeelandă, măcar că patria lor este socotită America de Sud. Tamarillo de origine este din America Latină: Brazilia, Chile, Peru, Ecuador, Argentina şi Columbia.
Istoria fructului exotic
La sfârşitul sec. XIX fructele ajung în India, de unde mai târziu au nimerit în Noua Zeelandă unde au şi devenit populare.
În popor tamarillo îl numeau şi îl numesc copac de tomate de aceea că fructele într-adevăr seamănă cu roşiile, denumirea de tomarillo oficial a primit-o abia la 31 ianuarie 1967, când în Noua Zeelandă au ajuns întreprinzătorii din Europa în căutarea fructelor exotice şi au înţeles ca el poate deveni comercial, dar puţin probabil ca cineva va dori să le guste dacă denumirea lor va face referinţă la fructul deja cunoscut. Aşa a concis şi unul din membrii Consiliului a Noii Zeelande W. Thompson. El a hotărât să deie plantei o nouă denumire mai exotică şi mai atrăgătoare, la cuvântul tama care în limba maori semnifică şefie, el a alipit rillo care se aseamănă cu limba spaniolă. Cum anume Thompson a ajuns la aşa denumire precis nu se ştie. Unii sunt de părerea că iniţial se planifica de denumit planta tomatillo dar în final litera t a fost înlocuită cu r. Unii însă sunt convinşi că denumirea provine din spaniolă, amarillo – galben, fiindcă primele fructe a copacului de tomate văzute au fost anume de culoare galbenă dar nu de obişnuita culoare roşie.
Vedeţi şi: 23 fructe exotice ciudate de care veţi fi cu siguranţă surprinşi
Apropo, tamarillo a devenit deosebit de popular în perioada celui de al Doilea Război Mondial. În această perioadă s-au oprit livrările multor fructe exotice (citrice, ananaşi, banane), pentru creşterea lor în Noua Zeelandă erau necesare investiţii suplimentare. Atunci şi şi-au amintit de copacul de tomate, care era nepretenţios şi în acelaş timp avea o serie de proprietăţi valoroase, şi anume, un conţinut relativ mare de vitamina C.
Atunci şi a început creşterea lor în cantitaţi mari în Noua Zeelandă, datorită la ce locuitorii au şi supraveţuit în timpul războiului, menţinandu-şi sănătatea într-o stare bună. Astazi cei mai mari exportatori de tamarillo după Noua Zelandă se consideră Columbia şi Ecuador.
Vedeţi şi: Jabuticaba: fructele exotice care cresc pe trunchiul arborelui
Planta Tammarillo
Tamarillo este un arbore cu o creştere rapidă, care ajunge până la 5 metri. Producţia maximă este atinsă după patru ani, cu o medie a duratei de viaţă de 12 ani.
Frunzele sunt largi, simple şi perene, şi au un miros înţepător puternic. Florile sunt de culoare roz – alb care formează grupuri a câte 10-50 de flori. Ele produc de la 1 la 6 fructe pe fiecare grup.
Fructul
Fructul este de o formă ovală şi cu o lungime aproximativ de 4 – 10 centimetri. Culoarea variază de la galben şi portocaliu la roşu şi cel mai des purpuriu. Uneori ele au dungi negre longitudinale. Fructele roşii sunt mai acrii iar cele galbene şi oranj sunt mai dulcii. Este un fruct cu textură dură, conţine seminţe mai mari şi mai multe ca tomatul obişnuit.
Fructele sunt foarte bogate în vitamine şi fier, au un nivel scăzut de calorii (doar aproximativ 40 de calorii la un fruct). Conţine vitaminele C şi A, de asemeni calciu, magneziu şi fier.
Lasă un răspuns