Au fost găsite adâncituri în aflorimente stâncoase ( locuri unde apar la suprafața Pământului unele roci mai vechi) în apropiere de Preseli Hills în Pembrokeshire ce se potrivesc cu pietrele celebrului monument.
Stonehenge ar fi putut fi construit pentru prima dată în ceea ce este acum Ţara Galilor unde au rămas timp de 500 de ani până când au fost „demontate şi târâte” la Wiltshire, sugerează arheologii.
Se cunoştea demult faptul că pietrele care formează potcoava interioară a Stonehenge sunt de origine din Pembrokeshire, aproximativ 225 km de Salisbury Plain (platoul unde se află acest faimos monument).
Acum arheologii au descoperit o serie de adâncituri în aflorimentele stâncoase din Carn Goedog şi Craig Rhos-y-felin, la nord de aceste dealuri, care se potrivesc cu pietrele din Stonehenge după mărime şi formă. Ei au găsit, de asemenea, pietre similare extrase de constructorii preistorici, dar lăsate în urmă şi un „depozit” de unde pietrele uriaşe puteau fi târâte mai departe.
Cojile de alune carbonizate şi cărbunele din focurile de tabără a lucrătorilor din carieră au fost datate cu radiocarbon pentru a identifica când au fost extrase pietrele.
Adânciturile au fost datate între 3400 şi 3200 î.Hr., însă Stonehenge a fost creat în Wiltshire după 2900 î.Hr.
Profesorul Mike Parker Pearson, de la Colegiul Universitar din Londra, a declarat: „Ar fi putut lua aproape 500 de ani pentru a le aduce în Stonehenge, dar aceasta este destul de improbabil în opinia mea.
Este mult mai probabil că pietrele au fost folosite mai întâi într-un monument local, undeva aproape de cariere, care au fost apoi demontate şi târâte în Wiltshire.”
El a sugerat că primul „Stonehenge” a fost în Ţara Galilor şi „cea ce vedem la Stonehenge [în Wiltsire] este un monument de mâna a doua”.
„În mod normal, noi nu dobândim aşa multe descoperiri fantastice. Dar acesta este una din ele”, a spus el.
Un articol a echipei de cercetare, care de asemeni include academicieni din universităţile Manchester, Bournemouth şi Southampton, a fost publicat în revicta Antiquity. O carte a Consiliului Britanic pentru Arheologie, numită Stonehenge: Making Sense of a Prehistoric Mystery, a fost la fel publicată.
Transportul la aşa distanţe mari a pietrelor din Ţara Galilor la Stonehenge este una din cele mai remarcabile realizări ale soncietăţilor neolitice.
Arheologii estimează că fiecare din cei 80 de monoliţi cântăreau mai puţin de 2 tone şi aceşti oameni sau boi le-ar putea fi târât pe sănii care alunecau pe bârne ca pe şine.
Parker Pearson a spus că oamenii de pe Madagascar şi alte societăţi se ştie că au mutat astfel de pietre la distanţe mari şi acest eveniment a reunit comunităţile de departe.
„Una dintre cele mai recente teorii este că Stonehenge este un monument de unificare, reunind astfel oamenii din mai multe părţi ale Marii Britanii”, a mai spus el.
Sursă: The guardian
Lasă un răspuns