În premieră, sistem nervos preistoric
O fosilă a unui animal vechi de 520 de milioane de ani sa conservat atât de bine încât fibrele sale nervoase individuale sunt încă vizibile, potrivit noului studiu a unei creaturi asemănătoare cu o crustacee care a trăit cândva în sudul Chinei.
Fosila reprezintă cel mai vechi şi detailat sistem nervos central vreodată găsit, raportează studiul, care este publicat în revista Proceedings al Academiei Naţionale de Ştiinţe.
Marea majoritate de fosile descoperite reprezintă oase şi alte părţi grele ale corpului, aşa ca dinţii, deoarece sistemul nervos şi ţesuturile moi sunt în principal din substanţe grase ele se dezintegrează cu timpul.
„Aceasta este o reprezentarea unica a aceea cum arăta sistemul nervos ancestral”, a declarat despre fosilă într-un comunicat de presă co-autorul studiului, Javier Ortega-Hernández de la Universitatea Cambridge a Departamentului de Zoologie.
Animalul, Chengjiangocaris kunmingensis, a trăit într-o perioadă crucială a istoriei Pământului cunoscută sub numele de Explozia Cambriană, o perioadă în care a avut loc o dezvoltare evolutivă rapidă.
Vedeţi şi: Lucruri interesante şi curiozităţi despre evoluţie
În acest timp, aproximativ cu jumătate de miliard de ani în urmă, cele mai multe animale apar pentru prima oară în registrul fosilelor.
C. kunmingensis a fost un tip de animal cunoscut sub numele de fluxianhuiid şi a fost un strămoş timpuriu a insectelor moderne, păianjenilor şi crustaceelor.
Sistemul său nervos a prezentat un cordon nervos de-a lungul corpului său.
Cordonul nervos a fost similar cu măduva spinării pe care o avem noi şi multe alte organisme de astăzi.
Ganglionii asemănători cu un şirag de mărgele sau smocuri de celule nervoase, controlau singura pereche de picioare a animalului.
Ortega-Hernández şi echipa sa au examinat îndeaproape ganglionul conservat în mod excepţional şi au descoperit zeci de fibre fusiforme, fiecare măsurând aproximativ cinci miimi de milimetri în lungime.
„Aceste fibre delicate sunt expuse într-un model de distribuţie extrem de regulat şi noi ne-am dorit să aflăm dacă ele au fost făcute din acelaş material ca şi ganglionul care formează cordul nervului”, a explicat el.
„Cu ajutorul microscopiei fluorescente, am confirmat faptul că fibrele au fost de fapt nervi individuali, fosilizaţi sub formă de strat de carbon, oferind un nivel de detaliere fără precedent.
Aceste fosile au îmbunătăţit considerabil cunoştinţele noastre despre modul în care a evoluat sistemul nervos”.
Cercetătorii au descoperit că anumite aspecte a sistemului nervos al creaturii sunt asemănătoare cu cea a viermilor moderni de catifea şi a viermelui penis, care într-adevăr seamănă cu organul sexual masculin.
Vedţi şi: Cele mai ciudate animale din lume
Toate aceste animale au nervi distanţaţi regulat care provin din cordonul nervului central.
Pe de altă parte, la multe animale vii de azi zeci de aceşti nervi s-au pierdut în mod independent de-a lungul evoluţiei, inclusiv la urşii de apă, care sunt un organisme cu opt picioare ce trăiesc în apă şi ele sunt atât de mici încât oamenii de ştiinţă le definesc ca „micro-animale”.
Pierderea nervilor de-a lungul timpului la mai multe specii sugerează că simplicitatea a jucat un rol important în evoluţia sistemului nervos.
În timp ce cordonul nervos este similar cu măduva spinării de astăzi, ea a fost o structură unică care este altminteri necunoscută la animalele vii de astăzi.
Ortega-Hernández a spus: „Cu cât mai multe fosile de acest fel vom găsi, cu atât mai mult vom fi capabili să înţelegem cum sistemul nervos şi animalele timpurii au evoluat”.
Lasă un răspuns