Space X a aterizat în cele din urmă racheta sa Falcon 9 pe o navă dronă din mare, după ce a fost lansată seara, pe 8 aprilie.
Este prima dată când compania a fost în măsură să piloteze cu succes o aterizare în ocean, după patru încercări anterioare care s-au încheiat cu eşec.
Acest succes este o etapă crucială pentru SpaceX, după cum s-a văzut compania acum poate ateriza rachetele sale atât pe sol cât şi în ocean.
Este a doua oară când Space X a aterizat cu succes una din rachetele sale post-lansate; prima dată a fost în decembrie, când racheta Falcon 9 a companiei a atins solul pe pista de aterizare din Cape Canaveral, Florida, după ce a lansat un satelit în spaţiu.
Acum, când Space X a demonstrat că are capacitatea de a face ambele tipuri de aterizări, compania potenţial poate recupera, şi reutiliza şi mai multe rachete pe viitor.
Şi asta ar putea însemna economii de costuri mai mari pentru Space X.
Controlul unei aterizări în ocean va avea o importanţă mare, deoarece acest tip de aterizare va fi efectuat cel mai des de Space X.
La o recentă conferinţă NASA, Hans Koenigsmann, vice-preşedintele de asigurare a misiunii Space X, a declarat că următoarele trei zboruri vor implica aterizări de nave drone.
Ulterior, compania planifică să aterizeze o treime din rachetele sale pe uscat, iar restul pe mare.
De ce Space X rămâne concentrată asupra aterizărilor în ocean?
O navă drone plutitoare în ocean este o ţintă mai greu de atins decât una pe o suprafaţă întinsă la sol, deoarece este mai mică şi pluteşte în apă.
În plus, toate tentativele anterioare de aterizare a Space X au dus la explozia rachetelor.
Cu toate acestea, aterizare pe mare poate fi mai puţin complicată decât aterizarea la sol, iar principalul motiv este legat de combustibil.
Pentru a reveni înapoi pe Pământ, Falcon 9 trebuie să utilizeze combustibilul rămas de la decolare, necesar de a reporni motoarele într-o serie de reaprinderi în timpul zborului.
Aceste reaprinderi ajută la reglarea vitezei rachetei şi a reorienta nava spaţială în poziţia corectă pentru a intra în atmosfera terestră şi apoi a ateriza.
Diferite tipuri de aterizare necesită diferite cantităţi de combustibil, deşi, totul se învârte în jurul modului în care Falcon 9 este lansat.
Racheta nu se deplasează în spaţiu direct în sus, dar urmează un arc parabolic departe de rampa de lansare.
Din acest motiv, racheta trebuie să treacă încă prin multe pentru a efectua o aterizare la sol.
Vehiculul trebuie să încetinească în direcţia spre care se îndreaptă, să se întoarcă complect în jurul său şi apoi să reia distanţa pe verticală şi orizontală parcursă de ea, înapoi spre locul de aterizare.
Acest lucru necesită o mulţime de combustibil suplimentar.
Aterizările în ocean nu sunt la fel de complicate ca acestea.
Nava dronă a SpaceX se poate poziţiona într-un loc ideal, pentru a „prinde” vehiculul înapoi pe Pământ pe traiectoria sa mai naturală.
Ceea ce scade distanţa pe care racheta trebuie să o parcurgă, precum şi cantitatea de combustibil necesară pentru a efectua manevrele de aterizare a Falcon 9.
Pentru misiunile SpaceX care vor utiliza prea mult combustibil, aterizarea la sol devine imposibilă.
Rachetele lansate cu o încărcătură grea sau pe o orbită mai înaltă au nevoie de o viteză mai mare în timpul ascensiunii iniţiale, iar viteza mai mare are nevoie de mai mult combustibil.
Acele rachete Falcon 9 care vor trebui să atingă viteze mai mari nu vor avea la fel de mult combustibil neconsumat pentru a ateriza.
Acesta este cazul când nava drone este mai bună, dacă nu, unica opţiune de recuperare.
Falcon 9 first stage on our droneship in the Atlantic after propelling the Dragon spacecraft to the @Space_Station pic.twitter.com/Cnnej7zEnt
— SpaceX (@SpaceX) April 8, 2016
Tot sensul aterizării acestor rachete constă în a ajuta la economisirea costurilor de lansare.
La momentul actual, majoritatea rachetelor sunt distruse sau pierdute după lansare în spaţiu, ceea ce înseamnă că pentru fiecare misiune trebuie construită o rachetă nouă.
SpaceX speră să recupereze cât mai multe rachete posibile, pentru a reduce costurile ce ţin de crearea noilor vehicule.
Falcon 9 costă 60 milioane de dolari şi doar 200 000 de dolari se cheltuie pentru combustibil.
În cazul în care o rachetă recuperată nu va avea prea multe de actualizat şi renovat între lansări, reutilizarea ar putea elimina o bună parte din costurile de fabricaţie.
Preşedintele SpaceX Gwynne Shotwell, potrivit Space News, se aşteaptă că rachetele reutilizabile vor reduce costurile de lansare cu circa 30 la sută.
Lasă un răspuns