Elemente incipiente pentru apariţia vieţii au fost descoperite în atmosfera unei comete

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au detectat un aminoacid crucial şi o selecţie bogată de molecule organice în atmosfera plină de praf a unei comete, susţinând în continuare ipoteza că aceste obiecte de gheaţă au livrat unele ingrediente necesare pentru viaţă pe Pământ.

Aminoacidul glicină, împreună cu unele dintre moleculele sale organice precursoare şi elementul esenţial fosforul, au fost reperate în norul de gaz şi praf din jurul cometei 67P/Churyumov Gerasimenko de către sonda Rosetta, care o orbitează din anul 2014.

În timp ce, glicina a mai fost anterior extrasă din probele prafului de cometă (en) care au fost aduse de misiunea Stardust NASA, aceasta este pentru prima dată când compusul a fost detectat în mod natural vaporizat în spaţiu.

Descoperirea acestor blocuri de construcţie a vieţii în jurul unei comete, susţine ideea că cometele ar fi putut juca un rol esenţial în dezvoltarea vieţii pe Pământul timpuriu, spun cercetătorii.

Prepararea vieţii

Aminoacizii formează baza proteinelor, ele sunt molecule aranjate complex şi care sunt critice pentru viaţa pe Pământ.

Echipa lui Altwegg a căutat şi alţi aminoacizi în jurul cometei, dar ei au descoperit doar glicina, singura care poate fi formată fără apă (din cauza temperaturilor scăzute din spaţiu).

Glicina, probabil, nu s-a format însăşi pe cometă, a spus Altwegg, dar mai degrabă în porţiunile largi de praf şi moloz din care era compus sistemul solar înainte de formarea corpurilor planetare.

„Sistemul solar a fost clădit din materiale care au format un disc, într-o nebuloasă solară”, a spus Altwegg.

„În aceşti nori este foarte frig, astfel chimia care se petrece acolo este o chimie catalitică pe suprafeţele de praf.

Şi aceste boabe de praf foarte mici (1 micron în dimensiune) sunt foarte favorabile pentru a conduce spre chimia organică (en).

Acest lucru e posibil şi în laborator.”

Însăşi Pământul, era prea fierbinte pentru ca aşa aminoacizi delicaţi să supraveţuiască în tipul formării planetei, a spus Altwegg; numai cele mai mici corpuri din sistemul solar rămâneau reci.

Aşa că, glicina formată în acea perioadă ar fi putut oferi un impuls pentru viaţa nouă în formare, în cazul în care aceasta a fost livrată pe Pământ de comete.

„Aceasta nu înseamnă că ea nu s-ar fi putut forma pe Pământ, cu siguranţă putea, doar că nu era neapărat”, a spus A’Hearn.

„Practic, Pământul a primit un avans”.

Alţi aminoacizi mai complecşi necesită apă lichidă şi astfel, probabil, ei s-ar fi format însăşi pe Pământ, a spus Altwegg.

Această idee este susţinută de faptul că, Rosetta nu a identificat în apropiere de cometa 67P nici un alt aminoacid decât glicina.

Fosforul este, de asemenea, vital pentru viaţa aşa cum o cunoaştem noi.

Printre altele, acest element este constituentul esenţial al ADN-ului şi adenozintrifosfatului (ATP), o moleculă care stochează energia chimică utilizată de către celule.

Video Space.com: Cometele dulapurile pentru prepararea vieţii.

Rosetta este prima navă spaţială care a adus aşa de aproape de o cometă instrumentele potrivite; sondele viitoare ar putea examina alte comete sau chiar a aduce înapoi monstre congelate pentru analiză, cu scopul de a vedea cât de reprezentativă este cometa Churyumov Gerasimenko faţă de alte comete în general.

Dar, între timp, echipa încă lucrează la înţelegerea tuturor substanţelor organice descoperite şi le analizează în continuare.

„Şi cred că pasul următor aparţine biochimiştilor, pentru a încerca să facă ceva semnificativ din asta”, a spus Altwegg.

De asemenea, descoperirea este  importantă pentru cercetătorii care încearcă să înţeleagă condiţiile sistemului solar timpuriu, când nucleele cometei s-au împreunat, să nu mai vorbim de condiţiile când Pământul timpuriu a fost bombardat de comete similare.

„Pentru astrobiologie, este o măsurătoare foarte importantă”, a spus Altwegg.

„Şi nu este vorba numai de viaţa pe Pământ; materialul din comete a fost format într-un nor protostelar şi ceea ce s-ar fi putut întâmpla în norul nostru protstelar, s-ar fi putut întâmpla peste tot în Univers”.

„Apoi vă puteţi pune întrebarea: Cât de multe Pământuri sunt acolo, cât de mult a evoluat sau a re-evoluat viaţa?” a adăugat el.

Originalul articolului a fos publicat aici.