Nava spaţială Juno intră pe orbita lui Jupiter

Agenţia spaţială americană a plasat cu succes o nouă sondă pe orbită în jurul lui Jupiter.

Satelitul Juno, care a părăsit Pământul în urmă cu cinci ani, a trebuit să pornească motorul rachetei pentru a se încetini uşor în apropiere de planetă şi să se lase prins de gravitaţia sa.

O secvenţă de tonuri transmise de nava spaţială a confirmat că manevra de frânare a decurs conform planului.

Primirea mesajelor radio a determinat aplauze sălbatice la echipa NASA  ce a controlat misiunea în Pasadena, California.

„Toate staţiile de pe Juno sunt coordonate, noi avem tonul opririi aprovizionării pe Delta-B”, a anunţat Misiunea de Control al Juno. „Roger Juno, bun venit la Jupiter”.

Oamenii de ştiinţă au de gând să folosească nava spaţială pentru a sesiza interiorul profund al planetei.

Ei cred că structura şi chimia interiorului planetei deţin indicii cu privire la modul în care această lume gigantă sa format acum aproximativ  4,5 miliarde de ani în urmă.

Inginerii au avertizat că aprinderea motorului a fost plină de pericole.

Nici o navă anterioară nu a îndrăznit să se apropie aşa tare de Jupiter, centurile sale de radiaţie intensă pot distruge electronica neprotejată.

Un singur calcul chiar a sugerat că introducerea pe orbită ar fi supus Juno la o doză echivalentă cu un milion de radiografii dentare.

Dar, sonda este construită cu un rezervor din scut de titan, şi arderea rachetei timp de 35 de minute  se pare că a mers fără probleme.

În timp ce pericolele radiaţiei nu au dispărut, sonda trebuie acum să fie capabilă să-şi pregătească instrumentele sale, pentru a începe a percepe ceea ce se află sub norii opaci a lui Jupiter.

Introducerea în ziua de marţi pe orbită, a plasat Juno într-o elipsă mare în jurul planetei, care ia mai mult de 53 de zile pentru a fi finalizată.

O a doua declanşare a motorului rachetei, la mijlocul lunii octombrie,doar în 14 zile va îngusta orbita sa . Perioada în care se va începe cu adevărat ştiinţa.

Acest lucru va implica repetarea trecerii doar la câţiva mii de kilometri deasupra vârfurilor norilor.

La fiecare apropiere, Juno  va folosi opt instrumente de detecţie la distanţă, plus camera sa, cu care va privi în jos prin numeroasele straturi de gaz ale planetei, pentru a măsura compoziţia lor, temperatura, mişcarea şi alte proprietăţi.

O prioritate va fi de a determina abundenţa de oxigen în Jupiter. Acest lucru va fi legat de apă.

„Cât de multă apă va avea Jupiter ne va spune multe despre ceea unde s-a format planeta în Sistemul Solar timpuriu”, a explicat membrul echipei Candy Hansen.

Vedeţi şi: 10 curiozităţi despre sistemul solar

„Noi credem că Jupiter posibil nu s-a format acolo unde este astăzi şi în cazul dacă el s-a format mai departe sau mai aproape, aceasta ne poate spune multe despre modul în care s-a format însăşi Sistemul Solar. Pentru că, atunci când ne uităm la planetele în jurul altor stele vedem o mulţime de posibilităţi”.

Curiozităţi despre planeta Jupiter

• Jupiter este de 11 ori mai mare ca Pământul şi de 300 de ori mai greu.
• El are nevoie de 12 de ani pământeni pentru a orbita Soarele; ‘ziua’ este de 10 ore.
• După compoziţie se aseamănă cu o stea; este în cea mai mare parte din hidrogen şi heliu
• Sub presiune hidrogenul devine un fluid conductor electric
• ‘Hidrogenul metalic (en)‘ este probabil sursa câmpului său magnetic
• ‘Dungile’ Jupiterului sunt create de vânturile est-vest puternice
• Marea Pată Roşie este un vârtej gigant a unei furtuni puternice de două ori mai largi ca Pământul

Sonda va încerca să rezolve vechile argumente asupra faptului dacă planeta găzdueşte un miez solid sau gazele se coboară până în jos la centru într-o stare tot mai comprimată.

Vedeţi şi: Sonda Philae: primul robot lander care a aterizat vreodată pe o cometă

Şi se va uita în adâncurile mării răsucite de hidrogen metalic, despre care teoria ne sugerează că este driver-ul din spate a câmpului magnetic imens a lui Jupiter şi a aurorelor sale spectaculoase.

Investigatorul principal Scott Bolton a declarat  că a dorit în special să înţeleagă mai multe despre Pata Mare Roşie, o furtună gigantă de lungă durată.

„Îmi place această Mare Pată Roşie. Noi o vedem evoluând, şi ea devine tot mai mică şi mai mică de atunci când am fost uimit de ea, încă în copilărie „, a spus el reporterilor.”

„Faptul că există atât de mult timp, au fost înregistrări ale ei încă sute de ani în urmă, înseamnă că ea trebuie să aibă rădăcini destul de adânci.

Ea arată un pic ca un uragan de pe Pământ, dar noi ştim că nu poate fi exact acelaş lucru, deoarece, uraganele de pe Pământ au nevoie de un ocean dedesubt, alimentare cu lichid şi de a se transforma atunci când merg pe uscat. Dar, Jupiter este total din gaz”.

NASA intenţionează să lucreze cu Juno până prin februarie 2018, presupunând că până atunci nu-i va fi adus nici un fel de prejudiciu de la radiaţii.

Performanţa camerei, de exemplu, este de aşteptat să degradeze rapid în decurs de câteva luni.

În conformitatea cu practica mai multor misiuni anterioare, sonda va fi condamnată să-şi încheie zilele sale îngropându-se în atmosfera lui Jupiter.

Acest lucru asigură că nu există nici o posibilitate să se sfărâme şi să contamineze sateliţii planetei Jupiter, cel puţin unul din care, numit Europa, este considerat a avea potenţialul să găzduiască viaţa microbiană.

Originalul articolului poate fi văzut aici.