Este atât de mare, încât s-ar putea forma şi alte stele mai mici în jurul ei
Astronomii au identificat o stea tânără, care este deja de 30 de ori mai mare decât Soarele nostru, mai mult decât atât, ea este în propria noastră galaxie, aproximativ la 11 000 de ani lumină de Pământ.
Pe măsură ce masiva şi tânăra stea continuie să colecteze materia din norul molecular părinte, cercetătorii speră să prindă momentul când ea va ajunge la „maturitate”, ce le va da posibiltatea să înţeleagă mai bine cum se formează stelele masive din Univers.
Vedeţi şi: 20 de curiozităţi despre univers şi informaţii interesante
„O stea medie la fel ca Soarele nostru s-a format timp de câteva milioane de ani, pe când stelele masive s-au format de zeci de ori mai repede – în circa 100 000 de ani”, a declarat conducătorul echipei de cercetare John Ilee (en), de la Universitatea din Cambridge din Marea Britanie.
„De asemenea, aceste stele masive ard combustibilul lor mult mai repede, astfel acestea au o durată de viaţă mai mică, ceea ce le face mai greu de observat în perioada când ele sunt minore”.
Steaua numită, G11.92-0.61 MM1 (en) sau pe scurt MM1, se află într-o regiune perfectă pentru formarea stelelor, deoarece aici este foarte rece şi dens.
Aceste zone sunt cunoscute ca incubatoare sau creşe stelare şi ele sunt foarte greu de observat cu telescoape normale, deoarece astronomii nu pot vedea prin norii materialului molecular dens, care adesea învăluie stelele minore, cu o vârstă fragedă.
Cu scopul de a observa MM1, Ilee şi echipa sa au folosit radiotelescoapele Submillimetre Array (SMA) din Hawaii şi Very Large Array (VLA) din New Mexico.
Aceste două telescoape folosesc lungimi de undă mai lungi decât majoritatea telescoapelor, permiţându-le astfel să vadă printre norii denşi şi realmente să observe steaua masivă MM1.
Folosind aceste observaţii, echipa a fost în stare să măsoare cantitatea de radiaţii provenită din această creşă stelară şi ei sugerează că MM1 este înconjurată de un disc Keplerian (en), un disc mare de materie care se roteşte cu atât mai repede cu cât este mai aproape de stea şi mai lent cu cât acesta este mai departe.
„Acest tip de rotaţie, de asemenea, poate fi văzut în Sistemul Solar, unde plantele interioare se rotesc în jurul Soarelui mai repede decât planetele exterioare”, a explicat Ilee (en).
Vezi şi: 10 curiozităţi despre sistemul solar
„Este interesant să găseşti un astfel de disc în jurul unei stele tinere masive, deoarece acesta sugerează că stelele masive se formează aproximativ în acelaş mod ca şi stele cu o masă mai mică, aşa ca Soarele”.
Constatările echipei se bazează pe proiectul de cercetare din timpul verii condus de Pooneh Nazari (en), de la Universitatea din St. Andrews din Scoţia, care a calculat masa MM1 ca fiind de 30 de ori mai mare decât a Soarelui.
De fapt, Nazari şi colegii săi cred că discul din jurul stelei ar putea ascunde o masă chiar mai mare, ceea ce duce la formare altor stele însoţitoare.
„Calculele noastre teoretice sugerează că, discul ar putea, de fapt, să ascundă o masă chiar mai mare sub stratul de gaz şi praf”, a declarat membrul echipei lui Nazari, Duncan Forgan (en).
„Discul chiar ar putea fi într-atât de masiv încât să se rupă sub acţiunea propriei sale gravitaţii, formând astfel o serie de protostele însoţitoare mai puţin masive”.
Acum cercetătorii planifică să utilizeze radiotelescopul Atacama Large Millimetre Array (ALMA) din Chile, cu scopul de a scana regiunea şi a vedea dacă există stele de companie ascunse în interiorul discului extrem de dens.
Dacă ele există, noi am putea învăţa mai multe despre modul în care funcţionează creşele stelare şi cum cresc stele masive din Universul nostru.
Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Lasă un răspuns