Prima exoplanetă cu atmosferă, similară cu Pământul, o nouă speranță

Încă o speranţă de a găsi careva viaţă în alte lumi

Astronomii au detectat pentru prima dată o atmosferă în jurul unei exoplanete asemănătoare cu Pământul, numită Gliese 1132b (pe scurt – GJ 1132b), care este situată la aproximativ 39 de ani lumină depărtare, în constelaţia Velelor.
Pentru prima dată se întâmplă să fie detectată o atmosferă în jurul unei planete cu o masă şi rază asemănătoare cu cea a Pământul şi aceasta o face o ţintă extrem de promiţătoare (şi incitantă) pentru cercetătorii care sunt în căutarea semnelor de viaţă extraterestră.

„Deşi, aceasta nu este o detectare a vieţii pe altă planetă, este un pas important în direcţia cea bună: identificarea unei atmosfere în jurul super-Pământului GJ 1132b, pentru prima dată marchează o descoperire a unei atmosfere în jurul unei planete asemănătoare Pământului, alta decât Terra în sine”, a declarat cercetătorul John Southworth (en) de la Universitatea Keele din Marea Britanie.

Sunt încă multe de învăţat despre atmosfera GJ 1132b, dar observaţiile prealabile sugerează că ar putea fi o ” ‘lume cu apă’ cu o atmosferă de abur fierbinte (en)” – cu alte cuvinte, un loc destul de minunat pentru căutarea vieţii.

La moment, ştim că GJ 1132b are o masă de circa 1,6 ori mai mare decât cea a Pământului şi o rază de aproximativ 1,4 ori mai mare – care, în ceea ce priveşte exoplanetele, o face extrem de asemănătoare cu planeta noastră.

Dar, ca şi în cazul altor exoplanete descoperite, cercetătorii atenţionează că observaţiile de până acum nu ne dau o perspectivă clară a faptului cât de similară ar putea fi GJ 1132b cu Pământul – sau cât de locuibilă.

Una din ştirile rele în avans este că, temperatura la suprafaţă s-a estimat a fi de 370 de grade Celsius, ceea ce face puţin probabilă posibilitatea ca ea să găszduiască viaţă similară cu a noastră.

Vedeţi şi: 7 locuri din sistemul nostru solar unde se presupune că ar putea exista viaţă extraterestră

Şi să nu uităm că, noi recent am fost intrigaţi de detectarea unui „sistem solar soră” Trappist-1 şi o planetă din apropiere similară cu Pământul numită Proxima b, ambele, în cele din urmă, s-au dovedit a fi  mai puţin prietenoase pentru viaţă decât ne-am gândit iniţial.

În cazul sistemului stelar Trappist-1, exoplanetele s-au dovedit a avea o magnetosferă prea slabă (en), pentru a apăra potenţiala viaţă de erupţiile puternice de pe steaua lor extrem de volatilă.

Un model construit de NASA demonstrează că (en), în cazul exoplanetei Proxima b,  aceleaşi erupţii stelare ar elimina cea mai mare parte a oxigenului atmosferic  în cadrul primelor 10 milioane de ani.

Dar, nici una dintre aceste planete nu au mers într-atât de departe încât să aibă o atmosferă detectată, astfel GJ 1132b se poziţionează destul de bine în ceea ce prieveşte posibilitatea de a fi un loc care găzduieşte viaţă.

La moment, strategia de bază a astronomilor în căutarea vieţii pe o altă planetă, constă în identificarea compoziţiei chimice a atmosferei.

Scopul de bază este de a găsi careva dezechilibre chimice care ar putea face o aluzie la prezenţa organismelor vii.

De exemplu, pe Pământ, cantitatea mare de oxigen în atmosferă (en) este o probă indescutabilă.

Noi suntem abea la începutul unei cercetări de lungă durată, menită să ne ofere o înţelegere mai bună a GJ 1132b, dar însăşi faptulul detectării unei atmosfere, deja este un pas bun.

Planeta se învârte în jurul unei stele roşii pitice Gliese 1132 la o distanţă nu prea mare, pe care Southworth şi echipa sa au studiat-o cu ajutorul telescopului ESO/MPG din Chile.

Ei au măsurat uşoara scădere a luminozităţii în şapte lungimi de undă a luminii în timp ce GJ 1132b trecea prin faţa stelei sale la fiecare 1,6 zile terestre, cu scopul de a obţine o mai bună închipuire în ceea ce priveşte mărimea şi compoziţia planetei.

Ei au fost surprinşi să constate că planeta arată mai mare atunci când ea este observată printr-un tip de lungime de unndă infraroşie de lumină, ce sugerează că planeta are o atmosferă care este opacă la aceste lungimi de undă.

Echipa a continuat a modela diferite versiuni posibile ale acestei atmosfere şi au constatat că o atmosferă bogată în apă şi metan ar putea explica ceea ce văd ei.

Pâncă acum, singurele exoplanete pe care cercetătorii au descoperit prezenţa atmosferei, au fost giganţii gazoşi similari cu Jupiter şi planetele de peste opt ori mai mari decât Pământul.

„În cadrul acestei cercetări, am efectuat prima tentativă de a studia atmosferele planetelor mai mici, asemănătoare cu Pământul”, a spus Southworth (en).

„Planeta este mult mai fierbinte şi un pic mai mare ca Pământul, astfel o posibilitate ar putea fi că ea este o ‘lume de apă’, cu o atmosferă de aburi fierbinţi”.

De asemenea, tipul stelei în jurul căreia se învârte GJ 1132b, o face o planetă cu un interes deosebit – steaua gazdă este un pitic roşu cu o masă mică, ce sunt foarte răspândite în Univers şi frecvent au în jurul lor planete mici asemănătoare cu Pământul.

În acelaş timp, ele s-au dovedit a fi deosebit de active, dese ori aruncând explozii solare peste planetele lor din jur – ceea ce, cercetările anterioare au sugerat  că, ar provoca evaporarea oricăror urme de atmosferă a planetei.

Dar, noua descoperire sugerează că o atmosferă ar putea îndura acest bombardament timp de miliarde de ani fără a fi distrusă – ceea ce face posibilă existenţa a mii de planete învârtindu-se în jurul unor stele cu masă mică, care potenţial ar putea adăposti atmosfere.

„Având în vedere numărul foarte mare de planete şi de stele cu masă mică, putem presupune că, condiţiile adecvate pentru viaţă nu sunt o raritate în Univers”, explică un comunicat de presă (en).

Mai avem multe de învăţat despre GJ 1132b şi sperăm că vom avea mai multe răspunsuri în curând – noua descoperire este una din ţintele prioritare pentru studiere cu ajutorul a aşa instrumente precum Telescopul Spaţial Hubble, Telescopul Very Large şi Telescopul Spaţial James Webb, care sunt programate de a fi lansate în 2018.

Cercetarea a fost publicată în The Astronomical Journal.