După aproape 20 de ani în spaţiu, nava spaţială Cassini al NASA, începe ultimul capitol al remarcabilii sale istorii de explorare: al său „Grand Finale”.
Pe perioada cuprinsă între aprilie şi septembrie 2017, Cassini va întreprinde un set de orbite îndrăzneţe, în careva fel, o misiune total nouă.
După un ultim zbor pe lângă satelitul Saturnului Titan, Cassini a făcut un salt peste inelele de gheaţă şi a început o serie de scufundări săptămânale între spaţiul dintre planetă şi ele.
Vedeţi şi: Cel mai mare satelit al Saturnului ar putea suporta un nou tip de viaţă extraterestră
Şi, iată după scurt timp, Cassini începe să ne bucure cu cele mai din aproape vederi făcute vreodată din atmosfera turbionară a Saturnului şi uraganului său masiv, transminţând o serie de imagini şi date înapoi pe Pământ, după ce sonda a făcut prima scufundare între Saturn şi inelele sale.
Cassini ne „arată noi minuni şi ne demonstrează nouă ceea unde ne poate aduce curiozitatea dacă îndrăznim”, a spus Jim Green (en), directorul Diviziunii Ştiinţei Planetare al NASA.
Imaginile neprelucrate au început să fie transmise în fluxul de poze al sitului NASA şi, deşi, le lipsesc legendele şi adnotările detaliate, ele oferă vederi încântătoare ale atmosferei complexe a planetei.
În procesul manevrei care a transmis sonda Cassini între Saturn şi inelele sale, ea a a trecut peste polul nordic al planetei, de unde ea în anul 2013 (en) a capturat prima imagine de înaltă rezoluţie a furtunii gigantice de aici.
A fost calculat că, ochiul furtunii avea o lăţime mai mare de 1600 de kilometri.
Vârtejul învârtea în interiorul său „un model mare misterios cu şase faţete, cunoscut sub numele de hexagon”, a spus NASA.
Începând de joi dimineaţă, dinspre Saturn au venit mai mult de 100 de imagini.
Unele arată a fi bliţuri eterice şi pete ce se împotrivesc norilor turbionari ai planetei.
Alte imagini sunt torturate cu modele de nori striviţi şi bucle de perturbaţii.
Cassini a capturat imagini ultimele 24 de ore, dar nu le-a putut trimite pe Pământ până în dimineaţa de joi, deoarece sonda utilizează antenă sa de 4 metri ca un scut deflector, pentru a o proteja de particulele de gheaţă şi rocă.
Direct conform orarului, sonda a luat legătură cu Reţeaua Deep Space al NASA de la Complexul Goldstone din deşertul Mojave, California.
„Nici o navă spaţială nu a fost vreodată atât de aproape de Saturn. Noi ne puteam sprijini doar pe predicţiile, bazate pe experienţa noastră cu celelalte inele ale lui Saturn, privitor la ceea cum credeam că va arăta spaţiul dintre inele şi planetă”, a declarat managerul de proiect al Cassini, Earl Maize, de la Laboratorul Jet Propulsion al NASA din Pasadena, California.
Totul a mers conform planului, a spus Maize, adăugând că, după ce s-a scufundat, sonda care s-a aflat în spaţiu timp de aproape 20 de ani „a eşit din cealăltă parte într-o formă excelentă”.
După cum a mai remarcat, Cassini a început acum ceea ce NASA numeşte Grand Finale.
Pe măsură ce sonda îşi va croi drumul între Saturn şi inelele sale într-o serie 22 de scufundări, acestea vor culmina cu ceea ce agenţia numeşte „o plonjare ştiinţific-bogată în atmosfera lui Saturn pe 15 septembrie”.
Lasă un răspuns