Indiferent dacă ştiţi sau nu, voi aveți un ceas intern al corpului care respectă ciclul zilnic de 24 de ore, cunoscut sub numele de ritm circadian.
Ceasul corpului nostru, de asemenea, cunoscut ca ritm circadian, răspunde în primul rând la indiciile mediului, cum ar fi lumina şi întunericul, precum şi la genele care influențează cât de repede sau încet funcționează ceasul corporal şi, prin urmare, stabilește cât de bine el corespunde cu ziua de 24 de ore.
Aproape fiecare țesut şi organ din corp este condus de propriul său ceas circadian, care este responsabil nu doar pentru controlul regimurilor noastre de somn, dar şi pentru sincronizarea fiecărui proces biologic la perioada zilei – aş ca, temperatura, tensiunea arterială, hormonii noștri şi multe altele.
Un ceas comandant, controlat de creier, le sincronizează pe toate celelalte.
Când suntem într-o stare bună a sănătăţii şi menținem un regim regulat de somn şi hrană, corpul nostru într-adevăr lucrează ca un ceas.
Vedeţi şi: 21 mituri despre corpul uman
Temperatura corpului nostru se ridică odată cu răsăritul zorilor, ajutându-ne să ne simţim alertați când ne trezim; apoi scade noaptea, stimulând somnul.
Dar, atunci când ceasul corpului nostru este perturbat prin întreruperi ocazionale sau continui ale regimului de somn, iar ritmul nostru natural circadian este fie încetinit, fie accelerat, tot felul de lucruri pot lua o întorsătură proastă.
Trei medici – Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash și Michael W. Young – recent au primit Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile lor de pionierat în ceea ce privește ritmul circadian.
Contribuţiile lor au pus bazele unui domeniu științific întreg, dedicat studierii ceasurilor corpului şi a ritmurilor circadiene.
După zeci de ani, oamenii de ştiinţă încă mai dezleagă modul în care cronometrul nostru intern influențează asupra sănătății şi bolilor.
Iată ce ştim deocamdată.
Perioada zilei în care lucrați contează
Mai multe studii, inclusiv studiul privind sănătatea asistenților medicali, au descoperit un risc crescut de cancer în rândul lucrătorilor care lucrează în regim de noapte, inclusiv cancerul de sân şi cancerul colorectal.
Cercetătorii au concluzionat că expunerea crescută la lumină noaptea, în schimbul respectării unui regim normal de dormit, a dus la o reducere a melatoninei hormonale, care poate duce la dezvoltarea cancerului.
Perioada zilei contează şi pentru cei care se ocupă cu sportul
De fapt, există o perioadă a zilei cea mai favorabilă pentru lua aurul – care contează într-o aşa măsură încât, potrivit Aeon (en), multe recorduri sunt bătute după amiază, atunci când temperatura corpului este mai mare, iar contracțiile musculare şi flexibilitatea sunt la maxim.
De exemplu, cercetarea a arătat că, abilitățile tehnice ale jucătorilor de fotbal, inclusiv jonglarea şi driblingul, sunt mai bune după-amiază decât dimineața, la fel ca şi viteza înotătorilor.
„Resetarea” ceasului corpului poate ajuta persoanele cu depresie
O analiză a mai mult de 2000 de studii asupra somnului publicată recent (en), a arătat că privarea de somn poate ajuta la atenuarea depresiei.
Cu toate acestea, autorii studiului nu sunt siguri de ce se întâmplă acest lucru, o teorie dominantă este că unii oameni cu tulburări de dispoziție pot avea un ritm circadian defectuos pe care lipsa de somn l-ar putea reseta.
Atacurile de cord sunt mai probabile dimineața
Dovezile sugerează că ceasurile circadiene sunt strâns legate de sănătatea inimii.
Schimbările zilnice ale tensiunii arteriale şi a frecvenței cardiace sunt ritmuri circadiene bine cunoscute.
Multiple studii au arătat că accidentul vascular cerebral, stopul cardiac brusc şi atacul de cord apar mai frecvent dimineața.
De asemenea, un studiu a arătat că atacurile de cord sunt de la două până la trei ori mai frecvente în timpul orelor de deșteptare decât în timpul nopții.
Este (probabil) adevărat ce spun ei despre mâncatul noaptea târziu şi creșterea în greutate
Numeroasele cercetări (en) din ultimul timp leagă acum nutriția şi obezitatea cu ceasul circadian.
Un studiu recent a constatat că schimbările sau perturbările ceasului circadian nu numai schimbă orele de luare a mesei, dar, de asemenea, duce la creșterea în greutate.
Autorii studiului avertizează că persoanele care lucrează în schimburile de noapte au un risc mai crescut de obezitate, diabet şi boli de inimă, ca rezultat a unui regim de alimentație neobișnuit şi a perturbării ritmului circadian.
Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă
Molipsirea cu gripă dimineaţa poate duce la o infecție mai gravă
Cei mai mulţi dintre noi avem o perioadă a anului când suntem mai predispuşi să ne îmbolnăvim.
După cum se dovedește, ar putea fi şi o perioadă a zilei.
Un studiu publicat anul trecut în Proceedings of the National Academy of Sciences a constatat că virusurile se reproduc de zece ori mai repede la animalele infectate în timpul răsăritului soarelui, decât la cele infectate într-o perioadă a zilei mai târzie, ceea ce duce la o infecţie mai gravă.
Acest lucru se poate datora faptului că organismul este mai puţin pregătit să se apere de microbi în anumite perioade ale zilei.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina influenţa nefastă şi gravitatea mai înaltă a infecției la o anumită perioadă a zilei nepotrivită.
Vedeţi şi: 7 concepte ştiinţifice şi de sănătate greşite care trebuie să dispară odată cu anul 2016
Există un motiv de ce pielea voastră este mai uscată şi provoacă mai multă mâncărime
Pielea şi alte organe din corp, îşi urmează (en) propriul ritm intern. Temperatura pielii, echilibrul pH-ului şi producţia de ulei variază în dependenţă de timp.
Chiar şi aspectul ridurilor variază în funcție de ora zilei.
Pe timp de noapte, bariera de protecție care ne apără împotriva bacteriilor, virușilor şi a altor iritanți, devine mai uşor penetrabilă, ceea ce poate explica de ce cel mai probabil veți simți o mâncărime a pielii după apusul soarelui.
Un regim de somn perturbat poate afecta fertilitatea
Un număr tot mai mare de studii sugerează că perturbarea ritmului circadian legat de zborurile rapide în regiuni cu fusuri orare diferite sau lucrul cu ture de noapte pot avea efecte negative asupra fertilității.
Un studiu publicat anul trecut în cadrul PLOS, a arătat că șoarecii cu un regim de somn afectat, ce au gene ceas-biologic asemănătoare cu cele ale omului, au avut mai multe dificultăți în a avea pui şi a duce gestația la termen.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă rezultatele acestor studii pe animale ar putea avea careva implicații şi în cazul sănătății reproductive a femeilor.
Regimurile de dormit neobișnuite pot duce la migrene
Orice perturbare din rutina obișnuită a somnului, precum a rămâne treaz până la o oră târzie, sau trezirea mai devreme ca de obicei, poate declanșa o o migrenă.
Şi majoritatea celor care suferă de migrenă se simt mai bine doar după ce au dormit.
Aceasta nu este o coincidenţă. Recent cercetătorii de la UCLA au legat (en) această stare de slăbiciune de o mutație a unei gene care ajută la reglarea ritmurilor circadiene.
Sursă: the CUT
Lasă un răspuns