Stephen Hawking, cu doar două săptămâni înainte de a muri a dezvăluit cum putem detecta alte universuri

Cu doar două săptămâni înainte de moartea sa, Stephen Hawking, a prezentat o lucrare care dezvăluie modul cum putem detecta dovezile unui multivers şi a prezis sfârșitul existenţei noastre.

Multiversul, este teoria conform căreia Big Bangul, pe lângă apariția universului nostru, a cauzat şi apariția altor universuri.

Lucrarea, care a fost finisată pe patul de moarte, stabilește o matematică revoluționară necesară pentru ca o navă spaţială să găsească urme ale multiplelor Big Bang-uri.

Revizuită în prezent de un jurnal științific de frunte, lucrarea, numită Smooth Exit from Eternal Inflation (O Ieșire Lină din Inflația Eternă), s-ar putea dovedi cea mai importantă moștenire științifică a lui Hawking.

Unii cercetători au declarat că, dacă dovezile pe care noua teorie le promite erau să fi fost descoperite înainte ca Hawking să moară săptămâna trecută, aceasta i-ar fi putut garanta Premiul Nobil, care l-a evitat aşa de mult timp.

Noua lucrare, încearcă să rezolve o problemă ridicată de teoria „fără limită” (en) a lui Hawking în 1983 (ideea ce presupune că universul nu are limite, la fel ca Pământul care îl poți înconjura la infinit fără a da do limită şi să cadea), ce a descris cum universul a izbucnit din Big Bang.

În conformitate cu această constatare, universul s-a extins instantaneu dintr-un punct minuscul într-un astfel de prototip în care trăim noi astăzi.

De asemenea, teoria a prezis un număr infinit de Big Banguri, fiecare din care creându-şi propriul univers, ce prezintă un paradox matematic, deoarece aceasta este imposibil de măsurat.

Vedeţi şi: Stephen Hawking în cele din urmă a publicat soluţia sa pentru paradoxul informaţional al găurilor negre

Carlos Frenk, profesor de cosmologie la Universitatea Durham, a declarat pentru The Sunday Times: Ideea interesantă din lucrarea lui Hawking este că [multiversul] şi-a lăsat amprenta asupra radiației de fond ce pătrunde în universul nostru şi pe care am putea-o măsura cu un detector de pe o navă spaţială.

Vedeţi şi: Universuri paralele: Teorii şi evidenţe

„Aceste idei oferă o perspectivă uluitoare de a găsi dovezi a existenţei unui altui univers”.

Profesorul Thomas Hertog, de la Universitatea KU Leuven din Belgia, ce a lucrat cu Hawking la noua teorie, a spus că acum două săptămâni s-a întâlnit cu omul de ştiinţă de la Cambridge pentru a discuta despre aprobarea finală.

„Acesta a fost Stephen: de a merge cu îndrăzneală încolo unde Star Trek se teme treacă”, spune el.

„El a fost adesea nominalizat pentru Nobel şi ar fi trebuit să-l câștige. Acum niciodată nu va mai putea”.

Stephen Hawking în citate:

Despre inteligenţă: „Inteligenţa este capacitatea de a se adapta la schimbare.”

Despre renume: „Dezavantajul celebrității mele este că eu nu pot merge nicăieri în lume fără să fiu recunoscut. Pentru mine nu este suficient să port ochelari de soare întunecați şi o perucă. Scaunul cu rotile mă scoate în evidenţă”

Despre dizabilitatea sa: „Este o pierdere de timp să fiu supărat pentru dizabilitatea mea. Trebuie să continui viaţa şi eu nu am făcut-o rău”

Despre super-eroul său preferat: „Dacă ar trebui să aleg ce super-erou să fiu, aş alege Superman. El este tot ceea ce eu nu sunt”

Despre natura omului: „Noi toţi suntem diferiți, dar noi cu toţi împărtășim acelaş spirit uman. Probabil aceasta este natura omului de a se adapta şi a supraviețui”.

Despre a rămâne curios: „Eu sunt doar un copil care nu a crescut niciodată. Eu tot continui să pun aceste ‘cum’ şi ‘de ce’ întrebări. Ocazional, eu găsesc un răspuns”

Despre moarte: „Eu am trăit cu perspectiva unei morți timpurii ultimii 49 de ani. Nu mi-e teamă de moarte, dar nu mă grăbesc să mor. Am atâtea lucruri pe care vreau să le fac primul”

În ciuda promisiunii pline de speranță a lucrării finale a lui Hawking, ea, de asemenea, vine cu o predicție deprimantă că, în cele din urmă, universul va dispărea în întuneric, deoarece stelele pur şi simplu vor epuiza energia.

El a murit miercurea trecută în Cambridge la vârsta de 76 de ani, suferind din anul 1964 de o boală a neuronului motor.

În cele din urmă, el a rămas imobilizat la un scaun cu rotile şi dependent de un sistem de voce computerizat pentru comunicare.

Cea mai populară carte a sa, O scurtă Istorie a Timpului, a fost publicată în 1988 şi vândută în mai mult de 10 milioane de exemplare timp de 20 de ani.