Unelte de piatră vechi de 700 000 de ani indică spre o misterioasă rudă umană

Ei măcelăreau rinoceri

O nouă descoperire a uneltelor de piatră şi a altor dovezi, au arătat că hominidele – rudele noastre pre-umane – erau în Asia de Sud-Est cu sute de mii de ani mai înainte decât se presupunea anterior.

Găsite pe Filipine, cele 57 de unelte de piatră şi un schelet aproape complet a unui rinocer, ce avea semne că a fost măcelărit, au fost datate cu o vechime de 709 000 de ani.

Anterior, cele mai timpurii dovezi a prezenței unui hominin în regiune, o inundație fluvială de la nordul insulei Luzon, a fost un os mic de picior găsit în peştera Callao. El are doar 67 000 de ani.

Uneltele găsite constau din 49 de aşchii de pietre (en) cu muchii ascuţite, şase baze – pietrele din care erau cioplite așchiile – şi două posibile ciocane de piatră.

În plus, site-ul a oferit o colecție de schelete: un stegodon, cerb brun, broască țestoasă de apă dulce şi o şopârlă-monitor (en).

Scheletul de rinocer a fost foarte interesant. Câteva dintre oase aveau semne de pe urma tăiatului, asemănătoare cu acelea care pot rămâne după măcelărit, oasele de humerus păreau a fi lovite cu un ciocan de piatră, eventual pentru a accesa la măduva bogată din interior.

Uneltele nu au fost făcute de oameni – cele mai vechi dovezi al unui Homo sapiens datează cu aproximativ de 300 000 de ani în urmă – ci de un strămoș apropiat.

Vedeți și: Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost descoperite în Maroc

Şi prezenţa lor înseamnă că trebuie să reconsiderăm modul în care oamenii şi hominizii s-au răspândit prin Asia de Sud-Est.

Arheologul Gerrit van den Bergh de la Universitatea din Wollongong, Australia, spune că, cel mai probabil, hominidele s-au răspândit în regiune în decursul a câteva valuri de-a lungul mileniilor.

De asemenea, el crede că ei mai degrabă au călătorit dinspre nord spre sud, din China în Taiwan, decât dinspre vest spre est, din Borneo sau Palawan prin Indonezia, folosind curenții oceanici şi stabilindu-se pe măsură ce se deplasau.

În cele din urmă, această migrație ar fi putut să debarce pe insula indoneziană Flores, pentru a da naștere lui Homo floresiensis, de asemenea cunoscut ca „hobbit” pentru statura sa mică.

Dovezi a prezenței hominidelor, datând cu 700 000 de ani (en), au fost găsite pe insula indoneziană Java. În plus, urme a strămoșilor Homo floresiensis au fost găsite pe Flores, ce datează cu aproximativ aceeași perioadă.

Vedeți și: A fost găsită cea mai veche fosilă Homo

Vedeți și: Au fost descoperite cele mai vechi fosile umane din afara Africii

Ambele aceste descoperiri sunt în concordanţă cu noua ipoteză de migrare.

Anterior, se credea că hominidele nu aveau bărci şi, prin urmare, nu ar fi putut călători pe apă pentru a ajunge pe Luzon şi celelalte insule din Wallacea (en), un grup de insule, separate de continentul Australia şi Asia de oceane adânci.

Dar, ipoteza migrării de la nord la sud mai este susținută şi de alte fosile înregistrate: cele ale animalelor.

„Dacă vă uitați la fosile şi fauna recentă, veţi observa că există o sărăcire pe măsură ce mergeți de la nord la sud.

Pe Luzon veţi găsi fosile de stegodoni, elefanţi, șobolani uriaşi, rinocer, căprioare, reptile mari şi un tip de bivoli de mare.

Pe Sulawesi, fauna fosilă este deja mai săracă; nu există dovezi că rinocerii sau cerbii au ajuns vreodată aici.

Apoi pe Flores, avem doar stegodoni, dragoni Komodo, oameni şi șobolani giganți, şi asta-i tot”, a spus van den Bergh (en).

Vedeţi şi: Uromys Vika, o nouă specie de şobolani gigantici de copaci

„Dacă animalele au ajuns la aceste insule din întâmplare, prin a intra în mare şi urmând curenţii de sud, atunci vă veţi aştepta că, cu cât veți merge mai la sud cu atât mai puține specii veţi găsi – şi aceasta este ceea ce vedem noi”.

Dacă animalelele nu aveau bărci, oamenilor la fel nu le-ar fi trebuit.

Cu toate acestea, ei ar fi trebuit să aibă plute, pentru a pescui, sau au fost prinși în resturi şi duși în mare de tsunami, ce este ceva relativ obișnuit în zonă.

Cine au fost acești hominizi, nu se ştie şi probabil nu se va şti, până nu vor fi oase de ale lor pentru studiu.

Ei ar fi putut fi strămoşii posesorului acestui os de picior sute de mii de ani mai târziu; ei ar fi putut fi versiunea Luzon a lui Homo floresiensis; sau ar fi putu fi un grup diferit, poate chiar misterioşii Denisovani.

Dar, descoperirea îi face pe arheologi încântați să continuie săpăturile pentru a vedea ce mai pot găsi.

„Se acordă din nou o atenție deosebită insulelor din Asia de Sud-Est, deoarece acestea sunt locuri unde găsiţi experimente naturale în evoluţia hominidelor.

Acesta este ceea ce face insula Flores unică, iar acum Luzon este un alt loc unde putem începe să căutăm dovezi fosile”, a spus van den Bergh (en).

„Pe Flores, suntem destul de siguri că au ajuns aproximativ 1 milion de ani în urmă pe baza dovezilor sub formă de unelte de piatră, dar noi nu ştim când hominizii au sosit pe Luzon.

Acum putem să ne uităm în straturile mai vechi şi să vedem dacă putem găsi mai multe artefacte, sau chiar mai bune, dovezi fosile”.

Cercetarea a fost publicată în revista Nature.