Gheaţa antarctică se topeşte mai repede ca oricând, arată studiile

Ratat de topire s-a accelerat de trei ori în ultimii cinci ani şi ar putea contribui la creșterea nivelului mării cu 25 cm, fără a întreprinde careva acțiuni urgente.

Gheaţa din Antarctica se topește la o rată record, iar creșterile ulterioare a mărilor ar putea avea consecințe catastrofale asupra orașelor din întreaga lume, potrivit a două studii noi.

Un raport, condus de oamenii de știință din Regatul Unit şi SUA, a constatat că rata de topire a stratului de gheaţă a Antarcticii s-a accelerat de trei ori în ultimii cinci ani şi acum dispare mai repede decât de la orice fel de înregistrări făcute anterior.

Un studiu separat avertizează că, dacă nu se vor lua măsuri urgente în decada următoare, gheaţa topită ar putea contribui la o creștere globală a nivelului mării cu mai mult de 25 cm şi cu mai mult de un metru până în 2070.

Eventual, acest lucru ar putea duce la dispariția întregului strat de gheaţă a Antarcticii de Vest şi la creșterea nivelului mării cu aproximativ 3,5 metri.

Profesorul Andrew Shepherd, de la Universitatea din Leeds şi autorul principal al studiului privind pierderea accelerată a gheții, a declarat (en): „Noi am suspectat mult timp că schimbările climaterice ale Pământului vor afecta straturile de gheaţă polare.

Datorită sateliților noștri lansați de agențiile spațiale, noi putem acum urmări fără îndoială pierderile de gheaţă şi impactul asupra nivelului mării global”.

El a spus că rata de topire a fost „surprinzătoare” .

„Acest lucru trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru guvernele în care noi avem încredere că vor proteja oraşele şi comunităţile costale”, a adăugat Shepherd.

Studiul, publicat în Nature, a implicat 84 de oameni de știință din 44 de organizații internaționale şi pretinde a fi cel mai cuprinzător raport, efectuat până în prezent, al stratului de gheaţă din Antarctica.

Vedeţi şi: Au fost descoperiți aproape 100 de vulcani necunoscuți sub Antarctica

Aceasta arată că, până la anul 2012, Antarctica a pierdut gheaţa cu o rată constantă de 76 miliarde de tone pe an – o contribuţie de 0,2 mm pe an la creșterea nivelului mării.

Cu toate acestea, de atunci s-a înregistrat o creștere accentuată, ce a dus la pierderea a 219 miliarde de tone de gheaţă pe an – o contribuție de 0,6 mm pe an la creșterea nivelului mării.

Al doilea studiu, de asemenea, publicat în Nature, avertizează că timpul rămas pentru a salva Antarctica şi ecosistemul său unic se scurge necruțător – cu potențiale consecințe dăunătoare pentru întreaga lume.

Oamenii de ştiinţă au evaluat posibila stare a Antarcticii în 2070 după două scenarii.

Primul, în care acţiunile privind emisiile de gaze cu efect de seră şi protecția mediului sunt luate în următorii câţiva ani, al doilea, este cazul în care emisiile de gaz nepotolit continuie să crească şi Antarctica este explorată pentru resursele sale naturale.

Scenariul care se va desfășura în mare măsură depinde de alegerile făcute în următorul deceniu, atât în ceea ce priveşte schimbările climaterice , cât şi cele privind reglementarea în domeniul mediului, conchid ei.

Co-autorul profesorul Martin Siegert, de la institutul Grantham, a declarat (en): „Unele dintre schimbările cu care se va confrunta Antarctica sunt deja ireversibile, cum ar fi pierderea unor rafturi de gheaţă, dar există multe lucruri pe care le putem preveni sau inversa.

Pentru a evita cele mai grave efecte, vom avea nevoie de o cooperare internaţională puternică şi o reglementare eficientă susținută de o știință riguroasă.

Acest lucru se va baza pe guvernele care recunosc că Antarctica este strâns legată cu restul sistem al Pământului, iar pagubele vor provoca probleme peste tot”.

Vedeţi şi: 23 Animale din Antarctica şi Polul Sud

Pe lângă faptul că reprezintă o cauză majoră a creșterii nivelului mării, oamenii de ştiinţă declară că oceanele din jurul Antarcticii reprezintă o „chiuvetă de carbon” – ce absoarbe cantități uriașe de gaze cu efect de seră, care influenţează asupra atenuării impactului asupra schimbărilor climaterice.

Siegert a spus (en): „Dacă peisajul politic a viitorului Antarcticii este mai preocupat de rivalitate şi de modul în care fiecare ţară poate obține maximum de la continent şi oceanele sale, atunci toate protejările ar putea fi ineficiente”.

„Cu toate acestea, dacă recunoaștem importanţa Antarcticii în mediul global, atunci va exista potențialul de o cooperare internaţională ce va folosi dovezile pentru a a adopta schimbări ce vor evita „punctele critice” – limitele care, odată trecute, ar provoca schimbări ieșite de sub control, aşa ca colapsul stratului de gheaţă a Antarcticii de vest.”

Greenpeace, care militează pentru ca o suprafață mare a oceanului, ce înconjoară Antarctica, să devină cel mai mare rezervaţie oceanică, a declarat că guvernul trebuie să țină cont de avertisment.

Louisa Casson, parte a campaniei Greenpeace a Regatului Unit „Protejați Antarctica”, a declarat (en): „Guvernele pot face un pas istoric în luna octombrie a acestui an, dacă decid să facă o Rezervație a Oceanului Antarctic, protejând 1,8 milioane de kilometri pătrați a ceea ar putea fi cea mai mare zonă protejată pe Pământ”.

Rezervaţiile oceanice, crează paradisuri pentru viaţa marină, construind o rezistenţă a oceanului în transformare, dar, de asemenea, ne ajută să evităm şi cele mai grave efecte ale schimbărilor climaterice, prin păstrarea ecosistemelor sănătoase ale oceanelor, care joacă un rol vital în stocarea carbonului”.