Într-un studiu revoluționar, cercetătorii au dezvoltat cu succes o metodă care ar putea duce la progrese fără precedent în ceea ce privește viteza şi eficienţa calculatorului.
Prin acest studiu, cercetătorii Desmond Loke, Griffin Clausen, Jacqueline Ohmura, Tow-Chong Chong și Angela Belcher au dezvoltat cu succes o metodă de inginerie „genetică” a unui tip de memorie mai bun utilizând un virus.
Când computerul stochează date, el trebuie să se întrerupă, în timp ce informațiile se deplasează de la o parte hardware la alta.
Dar, în curând, posibil lucrurile se vor schimba, deoarece oamenii de știință de la MIT şi Universitatea de Tehnologie şi Design din Singapore (SUTD) au descoperit un nou truc de fabricație care ar trebui să le permită să construiască calculatoare ce nu au aceste întârzieri enervante.
Cheia e să stai relaxat şi să permiți unui virus — de tip biologic — să se ocupe de lucrările de asamblare.
Utilizarea unui virus, numit bacteriofag M13, pentru a produce o componentă specifică, poate debloca sistemele de memorie cu schimbare de fază, un tip de stocare digitală care ar accelera orice computer ce o utilizează, potrivit unui studiu publicat (en) luna trecută în jurnalul ACS Applied Nano Materials.
Memorie pe termen lung
Problema pe care acești viruși o rezolvă provine de la modul în care memoria este transferată într-un computer.
Transferarea datelor printr-un RAM (memorie cu acces aleatoriu) de mare viteză, dar tranzitoriu, spre stocarea permanentă pe un hard disk, îi poate lua uneori unui computer câteva milisecunde.
Vedeţi şi: A fost realizat primul proiect al unui computer cuantic masiv
Înlocuirea sistemului de memorie din două părți cu un singur tip de stocare, numit „memorie cu schimbare de fază”, ar reduce această întârziere la aproximativ zece nanosecunde.
Memoria cu schimbare de fază poate fi la fel de rapidă ca un cip RAM şi poate avea o capacitate de stocare mult mai mare decât cea a un hard disk.
Această tehnologie de memorie utilizează un material care în mod reversibil poate fi comutat între stările amorfe şi cele cristaline.
Dificultatea din sistem
Dar procesul de fabricație existent pentru memoria cu schimbare de fază atinge temperaturi suficient de ridicate pentru a distruge antimoniul de galiu, unul dintre materialele de bază, necesare sistemelor de memorie de acest tip.
Cu toate acestea, utilizarea unui virus pentru a atrage componentele de antimoniu de galiu împreună în fire utilizabile, a menţinut temperatura mult mai joasă, potrivit cercetării.
„Echipa noastră de cercetare a găsit o modalitate de a depăși acest blocaj major prin utilizarea tehnologiei cu fire mici”, a spus profesorul asistent Desmond Loke, de la SUTD.
Aşa că nu vă neliniștiți. La un moment dat, în viitor, în caz dacă această cercetare va putea fi aplicată în sistemele hardware, milisecundele pierdute vă fi se vor returna şi veţi fi mult mai productiv.
Lasă un răspuns