Oamenii de ştiinţă au găsit o posibilă legătură dintre bacteriile intestinale şi depresie

Un nou studiu identifică bacteriile ce ar putea produce neurotransmițători şi care posibil pot influenţa activitatea creierului.

Microbiota umană — o colecție de bacterii, arhee, ciuperci şi viruşi amestecați în tractul gastrointestinal superior şi inferior — a fost legată de o gamă largă de stări de sănătate umană, printre care, sănătatea digestivă şi prevenirea bolilor autoimune.

Unele cercetări au identificat chiar şi o posibilă legătură între sănătatea intestinului şi funcția creierului.

Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite

Bazându-se pe aceste lucrări, un studiu publicat în Nature Microbiology, arată că depresia clinică ar putea fi afectată de cantitățile anumitor bacterii din intestin.

Echipa de cercetare, condusă de microbiologul Jeroen Raes de la Universitatea Catolică din Leuven din Belgia, a constatat că aproape toate bacteriile intestinale sunt capabile să producă neurotransmițători, substanţe chimice precum dopamina (en) şi serotonina (en) care asigură comunicarea dintre neuroni.

Vedeţi şi: Ce este fericirea din punct de vedere stiintific?

Dacă acești „mesageri chimici” sunt trimiși receptorilor din creier, ei pot influenţa starea de spirit şi comportamentul.

De asemenea, cercetătorii au identificat două tulpini de bacterii care lipsesc în tractul digestiv al oamenilor ce au fost diagnosticați cu depresie.

Studiul suplinește numărul de dovezi în creștere, precum că există o legătură între sănătatea intestinului şi creier.

Cu toate acestea, el nu stabilește dacă sănătatea mintală slabă cauzează epuizarea bacteriilor sau dacă lipsa lor intensifică simptomele asociate cu tulburările de dispoziție.

Vedeţi şi: Bacteria găsită în vechiul sol irlandez oprește creșterea super-bacteriilor — o nouă speranță în lupta cu rezistenţa la antibiotice

Sunt necesare mai multe cercetări pentru a spune în mod concludent că, bacteriile intestinale influențează sănătatea mintală, spune Mark Lyte, profesor de microbiologie la Universitatea de Stat din Iowa, care nu a fost implicat în studiu.

„Ca atare, studiile abia încep”, spune Lyte (en).

„Noi nu înțelegem pe deplin ce fac toate genele din toate bacteriile, deci nu putem trage concluzia că cunoaştem totul despre microbiotă, în ceea ce priveşte capacitatea ei genetică de a face [neurotransmiţători].

Noi înţelegem doar o mică parte din aceasta”.

Recent, oamenii de știință au identificat peste 100 de specii noi de bacterii (en) în intestinul uman, subliniind faptul că noi multe mai avem de învățat despre funcțiile microbiomei.

Raes şi echipa sa au studiat bacteriile intestinale la mai mult de peste 2000 de participanți europeni, pentru a examina posibila legătură între microbiom şi sănătatea mintală.

În studiul lor, echipa a testat genomul a 532 de tulpini de bacterii, pentru a determina dacă bacteriile pot crea neurotransmițători.

Peste 90% din bacterii din studiu au demonstrat capacitatea de a produce unul sau mai mulți dintre acești mesageri chimici.

Cel mai lung nerv al corpului, nervul vag (en), se întinde de la trunchiul cerebral la partea inferioară a intestinului.

Nervul este considerat a fi o autostradă bidirecțională, ce are funcția de a transmite semnale de la creier către intestin pentru reglarea digestiei şi a aduce semnale de la intestin la creier.

Această ultimă funcție, oferă o cale posibilă neurotransmițătorilor produși de bacteriile intestinale de a influenţa sănătatea mintală, spune Raes.

Echipa a descoperit că bacteriile Coprococcus şi Dialister (en) erau epuizate în rândul persoanelor cu depresie, chiar şi atunci când se controlau efectele antidepresivelor.

De asemenea, s-a descoperit că Coprococcus are o cale biologică asociată cu dopamina, un neurotransmiţător cunoscut că influenţează sănătatea mintală (en).

Următorul pas, spune Lyte, este de a de căpăta o înțelegere mai completă a modului în care aceste două tulpini de bacterii funcționează în intestin.

Oamenii de știință au studiat în detalii caracteristicile genetice ale unor bacterii, precum ar fi E. coli (en), dar genomul şi trăsăturile bacteriilor precum Coprococcus şi Dialister nu au fost încă examinate meticulos.

Lyte spune că, oamenii de știință vor trebui să folosească microbiologia „şcolii vechi”, ce implică creşterea acestor bacterii în vase Petri cu scopul de a vedea cum funcţionează acestea.

O bacterie care se comportă într-un anumit fel pe hârtie, ar putea funcţiona foarte diferit atunci când este expusă unui mediu divers de microbi, similar cu cel din intestinul uman.

„Voi trebuie să creşteţi aceste bacterii şi să vedeţi ceea ce fac ele [în medii diferite] pentru a înţelege ceea ce vor face ele în corpul gazdă”, spune Lyte (en).

În plus, Raes spune că echipa sa a identificat doar bacterii care ar putea influenţa sănătatea mintală la nivel de gen şi că este crucial de a identifica speciile specifice de bacterii absente la persoanele cu depresie, pentru a testa o posibilă relație între intestin şi creier.

În timp ce, nivelurile scăzute de Dialister au fost asociate cu depresia, o lucrare recentă (en) a legat nivelul lor ridicat cu artrita.

S-ar putea întâmpla că, prevalenţa unei specii de Dialister creşte riscul de artrită, în timp ce prevalenţa alteia reduce riscul de depresie, spune Raes, dar determinarea unor astfel de specificații necesită studii suplimentare.

De asemenea, capacitatea de a produce neurotransmițători poate fi unică doar pentru bacteriile care au evoluat în intestin, deoarece această calitate nu a fost găsită în bacteriile sălbatice din afara microbiomei.

„Aceasta pare o adaptare revoluționară la simbioza bacteriilor şi [oamenilor]”, spune Raes (en).

„Dacă începi să te gândești la acest lucru, atunci capul vostru poate exploda.

Bacteriile trăiesc în interiorul nostru şi au găsit toate aceste modalități de a comunica cu noi şi de a influenţa potențial comportamentul nostru”.

Emma Allen-Vercoe, profesoară de microbiologie la Universitatea Guelph din Ontario, declară că este încântată de potențialul viitor al cercetării microbiomei.

Deşi, mai sunt nevoie de multe studii înainte ca oamenii de ştiinţă să poată efectua un studiu de tratament, Allen Vercoe crede că Coprococcus şi Dialister ar putea fi marii candidați la folosirea lor ca psihobiotice (en) sau probiotice (en), ce vizează sănătatea mintală.

Găsirea unei modalități de creștere a acestor microbi, astfel încât aceștia să poată fi administrați pacienţilor, ar fi „departe de a fi banal”, dar ea speră că oamenii de ştiinţă pot eventual produce bacteriile în intestinul uman şi să examineze rezultatele.

„Atunci când am citit această lucrare, am fost foarte entuziasmată, deoarece într-adevăr cred că această este o nouă frontieră în medicină”, spune Allen-Vercoe (en).

„Gândind ‘out of box’ în ceea ce privește utilizarea microbilor din intestin pentru tratarea bolilor care în mod tradițional nu au fost asociate cu intestinul, este destul de interesant, deoarece este o modalitatea complet diferită de a vedea lucrurile. Ei cu adevărat au început ceva nou aici”.