Pe măsură ce anii 2010 se sfârșesc, putem arunca o privire înapoi la epoca plină de descoperiri.
În ultimii 10 ani, oamenii de știință au făcut progrese remarcabile în înţelegerea corpului uman, a planetei noastre şi a cosmosului ce ne înconjoară.
Ba mai mut, știința în anii 2010 a devenit mai globală şi mai colaborativă ca niciodată.
În prezent, descoperirile majore sunt mai probabile să vină de la grupuri compuse din 3000 de oameni de ştiinţă, decât de la grupuri din 3.
Deceniul a fost într-atât de bogat în descoperiri științifice, încât e foarte dificil să-l reducem doar la câteva.
Astfel, scopul aici este de a identifica 20 tendințe ce s-au remarcat în special şi care vor servi ca o trambulină pentru descoperirile uimitoare din următorul deceniu.
Detectarea primilor unde gravitaționale
În anul 1916, Albert Einstein a sugerat că atunci când obiectele cu suficientă masă se accelerează, ele pot genera uneori unde ce se deplasează prin țesătura spațiului şi timpului, aşa precum ondulațiile pe suprafața unui iaz.
Deși, mai târziu, Einstein s-a îndoit de existenţa lor, aceste riduri spațiale — numite unde gravitaționale — sunt o predicție esențială a relativității şi căutarea lor a captivat oamenii de ştiinţă timp de decenii.
Chiar dacă, indici convingători a undelor au apărut pentru prima dată în anii ’70, ele nu au fost detectate direct de nimeni până în anul 2015, când observatorul LIGO din SUA a simțit o zguduitură de pe urma unei coliziuni dintre două găuri negre îndepărtate.
Descoperirea, anunţată în 2016, a oferit o nouă modalitatea de a „auzi” cosmosul.
Datele obținute le-au oferit oamenilor de știință o nouă viziune inedită asupra modului în care funcționează gravitația și cum se formează aşa elemente ca aurul şi argintul.
Vedeţi şi: Astronomii cred că au găsit evenimentul cosmic ce a dat sistemului nostru solar aurul şi platina
Zdruncinarea arborelui genealogic uman
Deceniul a înregistrat numeroase progrese în înţelegerea istoriei originii noastre complexe, ce includ date noi privind fosilele cunoscute, cranii fosile remarcabil de complete şi apariția unor ramuri noi.
În 2010, exploratorul National Geographic, Lee Berger, a dezvăluit (en) un strămoș îndepărtat numit Australopithecus sediba.
Cinci ani mai târziu, el a anunțat că sistemul de peșteri sud african, supranumit Leagănului Omenirii, conținea fosile ale unei noi specii: Homo naledi, o hominidă a cărei „mozaic” anatomic seamănă atât cu oamenii moderni, cât şi cu rudele mult mai vechi.
De asemenea, un studiu ulterior a arătat că H. naledi este surprinzător de tânăr şi a trăit cel puţin între 236 000 şi 335 000 de ani în urmă.
Alte descoperiri remarcabile vin din Asia.
În 2010, o echipă a anunţat (en) că ADN-ul extras dintr-un os vechi al degetului mic găsit în Siberia, se deosebește de orice altul prezent la omul modern, primele dovezi ale unei încrengături vagi, numită acum Denisovani.
Vedeţi şi: O mandibulă de Denisovan descoperită într-o peșteră din Tibet
În anul 2018, un site din China a oferit unelte de piatră vechi de 2,1 milioane de ani, confirmând că producătorii de unelte s-au răspândit în Asia cu sute de mii de ani mai înainte decât se credea anterior.
Vedeţi şi: Oamenii de știință recent au confirmat descoperirea primelor fragmente de craniu denisovan
În 2019, cercetătorii din Filipine au anunţat despre fosile de Homo luzonensis (en), un nou tip de hominidă similară cu Homo floresiensis, „hobbitul” de pe Flores.
Iar nou găsitele unelte de piatră de pe Sulawesi precedă sosirea oamenilor moderni aici, ceea ce sugerează despre prezenţa unei a treia hominide insulare neidentificate din sud-estul Asiei.
Vedeţi şi: Cercetătorii au descoperit rămăşiţele unui strămoş ‘hobbit’
Revoluția în studiul ADN-ului străvechi
Deoarece tehnologiile de secvențiere a ADN-ului s-au îmbunătățit exponențial, în ultimul deceniu au avut loc avansări uriașe în înţelegerea modului în care trecutul nostru genetic modelează oamenii moderni.
În 2010, cercetătorii au publicat primul genom (en) aproape complet al unui Homo sapiens străvechi, ce a dat startul unui deceniu revoluționar în studiul ADN-ului strămoșilor noștri.
De atunci, au fost secvențiali mai mult de 3000 de genomi vechi (en), printre care şi ADN-ul lui Naia, o fată care a murit acum 13 000 de ani în locul ce acum este cunoscut ca Mexica.
Rămășițele ei sunt printre cele mai veci schelete umane intacte găsite vreodată în America.
De asemenea, în 2010, cercetătorii au anunţat prima schiţă al unui genom de neanderthal (en), oferind primele dovezi genetice solide că de la unu până la patru la sută din tot ADN-ul non-africanilor moderni provine de la aceste rude apropiate.
Într-o altă descoperire izbitoare, oamenii de știință, studiind un ADN vechi, au dezvăluit în 2018 că un os în vârstă de 90 000 de ani aparținea unei adolescente a cărei mamă era neanderthal, iar tatăl Denisovan, făcând-o primul hibrid străvechi găsit vreodată.
Într-o altă descoperire, oamenii de ştiinţă au comparat ADN-ul Denisovan din proteinele fosile pentru a confirma că ei au trăit cândva în Tibet, extinzând astfel gama cunoscută a misteriosului grup.
Vedeţi şi: Top 10 mistere despre evolutia omului
Descoperirea a mii de noi exoplanete
Cunoștințele umane privind planetele ce învârtesc în jurul stelelor au avansat esențial în anii 2010, în mare parte datorită telescopului spaţial Kepler al NASA.
Din anul 2009 până în 2018, doar Kepler a găsit peste 2700 de exoplanete confirmate, mai mult de jumătate din numărul total cunoscut acum.
Vedeţi şi: Odihnească-se în pace: Telescopul Kepler s-a stins după ce a găsit mii de lumi noi
Printre cele mai mari reușite ale lui Kepler se numără prima exoplanetă telurică confirmată (en).
Succesorul său Tess, lansat în 2018 (en), abia îşi începe explorarea cerului nocturn şi deja are pe cont 34 de exoplanete confirmate.
Cercetările de la sol tot au adus rezultate.
În anul 2017, cercetătorii au anunțat despre descoperirea TRAPPIST-1, un sistem stelar situat la doar 39 de ani lumină distanţă, ce găzduiește șapte planete de mărimea Pământului.
Cu un an mai înainte, proiectul Pale Red Dot a anunțat descoperirea Proximei b, o planetă de dimensiunea Pământului ce se rotește în jurul stelei Proxima Centauri, cea mai apropiată de soare, la doar 4,25 ani lumină distanţă.
Intrarea în era Crispr
Anii 2010 s-au marcat prin progrese impresionante în capacitatea noastră de a edita cu precizie ADN-ul, în mare parte datorită identificării sistemului Crispr-Cas9 (en).
Unele bacterii folosesc în mod natural Crispr-Cas9 în calitate de sistem imunitar (en), deoarece aceasta le permite să stocheze fragmente de ADN viral, astfel vor recunoaște orice viitor virus ce se va potrivi cu ele şi apoi să-i taie ADN-ul în panglici.
În 2012, cercetătorii au propus că Crispr-Cas9 ar putea fi utilizat ca un instrument puternic de editare genetică (en), deoarece el poate cu precizie tăia ADN-ul în aşa fel încât oamenii de ştiinţă îl pot cu uşurinţă personifica.
După câteva luni, alte echipe, au confirmat că tehnica a funcționat pe ADN-ul uman (en).
De atunci, laboratoarele din întreaga lume s-au avântat să identifice sisteme similare, prin modificarea Crispr-Cas9 în aşa fel încât să-l facă mai precis şi să testeze aplicațiile sale în agricultură şi medicină.
Vedeţi şi: O nouă metodă radicală poate edita direct celulele umane pentru a remedia bolile genetice
În timp ce posibilele beneficii ale Crispr-Cas9 sunt uriașe, probleme etice pe care le provoacă sunt, de asemenea, uluitoare.
Spre groaza comunităţii medicale globale, cercetătorul chinez He Jiankui a anunţat în 2018 naşterea a două fete ale căror genomuri le-a editat cu Crispr (en), primii oameni născuți cu edituri ereditare ale ADN-ul lor.
Anunţul a stârnit un apel pentru o moratorie globală asupra modificărilor „germinale” ereditare la om.
Privind în cosmos ca niciodată
Anii 2010 au adus cu ei câteva constatări majore, ce revoluționează modul nostru de a studia universul.
În anul 2013, Agenţia Spaţială Europeană a lansat Gaia, o navă spaţială ce colectează măsurători de distanţă pentru peste un miliard de stele din Calea Lactee, precum şi date privind viteză a peste 150 milioane de stele.
Vedeţi şi: Un alt studiu confirmă că Calea Lactee este “deformată şi răsucită”
Setul de date a ajutat oamenii de ştiinţă să realizeze un film 3D al galaxiei noastre (en), oferind o vedere inedită a modului în care galaxiile se formează şi se schimbă în timp.
În anul 2018, oamenii de ştiinţă au lansat versiunea finală a măsurătorilor satelitului Planck a vagii străluciri rămase de la universul timpuriu, care conţin indicii esenţiali a ingredientelor cosmice, a structurii şi ratei de expansiune.
În mod surprinzător, rata de expansiune observată de Plank diferă de cea de astăzi, o potenţială „criză în cosmologie”, ce ar putea necesita o nouă fizică pentru a o putea explica.
Vedeţi şi: Hubble a confirmat: Universul depășește toate așteptările a ratei sale de extindere
Tot în 2018, masivul Dark Energy Survey a lansat primul său lot de date, ce vor ajuta la căutarea modelelor ascunse în structura universului nostru.
Iar în aprilie 2019, oamenii de știință, folosind Telescopul Event Horizon, au dezvăluit prima imagine a siluetei unei găuri negre, datorită efortului global masiv de a privi în inima galaxiei M8.
Vedeţi şi: 18 Cele mai mari întrebări şi fenomene din fizică rămase nesoluționate
Dezvăluiri din arta străveche
Descoperirile din întreaga lume au consolidat părerea potrivit căreia arta — sau cel puțin mâzgălitura — a fost un fenomen mult mai vechi şi global decât s-a crezut anterior.
În 2014, cercetătorii au arătat că șabloanele de mâini şi o pictură „porc-cerb”, în siturile din peștera Maros de pe insula Sulawesi, aveau cel puţin 39000 de ani (en), făcându-le astfel la fel de vechi ca picturile rupestre din Europa.
Apoi, în 2018, cercetătorii au anunțat despre descoperirea artei rupestre de pe Borneo (en), care are o vechime cuprinsă între 40 000 şi 52 000 de ani, împingând şi mai mult în trecut originea artei figurative.
Iar o altă descoperire din 2018, făcută în Africa de Sud, o aşchie de piatră ce a fost hașurată cu aproximativ 73 000 de ani în urmă, ar putea fi cea mai veche mâzgălitură.
Vedeţi şi: A fost descoperită cea mai veche artă rupestră creată de omul modern
Alte descoperiri controversate au provocat dezbateri privind abilitățile artistice ale neanderthalienilor.
În 2018, cercetătorii au dezvăluit în Spania pigmenţi şi cochilii marine perforate vechi de 115 000 de ani, din perioada când în Europa erau prezenți doar neanderthalienii.
În același an, un alt studiu a afirmat că unele dintre picturile rupestre din Spania au 65 000 de ani.
Mulţi specialiști în artă rupestră au contestat descoperirea, dar dacă se va confirma, aceasta ar putea fi cea mai timpurie dovadă a unor picturi rupestre neanderthale.
Iar în 2016, cercetătorii au anunțat că o peșteră franceză conținea cercuri bizare de stalagmite create aproximativ 176 000 de ani în urmă (en).
Dacă nu au fost create cumva de urșii de peșteră, vârsta cercurilor sugerează despre şi mai multe lucrări manuale făcute de neanderthalieni.
Realizarea primelor interstelare
Viitorii istorici ar putea privi înapoi la anii 2010 ca la deceniul interstelar: Pentru prima dată, nava noastră spaţială a perforat voalul dintre soare şi spațiul interstelar şi noi pentru pentru prima dată am vizitat obiecte ce s-au creat în jurul stelelor îndepărtate.
În august 2012, sonda Voyager 1 a NASA a trecut graniţa exterioară (en) a heliosferei, bula de particule încărcate creată de soarele nostru.
Voyager 2 s-a alăturat gemenului său în spaţiul interstelar în noiembrie 2018 şi strâns date inovatoare pe parcurs.
Vedeţi şi: Deja oficial: Voyager 2 a părăsit sistemul solar şi navighează în spaţiul interstelar
Dar drumul interstelar, este unul cu două sensuri.
În octombrie 2017, astronomii l-au găsit pe ‘Oumuamua, primul obiect detectat vreodată care s-a format într-un alt sistem stelar şi a trecut prin al nostru.
În august 2019, astronomul amator Gennady Borisov a găsit cel de-al doilea vizitator interstelar (en), o cometă extrem de activă care îi poartă acum numele.
Dezvăluiri a vechilor civilizații
Arheologii au făcut multe descoperiri extraordinare în anii 2010.
În anul 2013, cercetătorii britanici au găsit în sfârșit cadavrul regelui Richard al III-lea — sub ceea ce este acum o parcare.
În 2014, cercetătorii au anunțat că complexul de temple Castillo de Huarmey din Peru mai avea un mormânt regal neatins (en).
Vedeţi şi: 25 Cele mai uimitoare descoperiri arheologice din istoria lumii — trebuie să le cunoască fiecare
În 2016, arheologii au dezvăluit primul cimitir filistean, oferind o privire fără precedent în viaţa celui mai notoriu şi enigmatic popor din Biblia ebraică.
În anul ce a urmat, cercetătorii au anunțat că Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, datează cu peste 1 700 de ani mai înainte până la primul împărat creștin al Romei, ceea ce pare să confirme că că este construit pe locul identificat de Roma drept locul de înmormântare a lui Hristos (en).
Iar în 2018, echipele care lucrează în Peru au anunțat despre cel mai mare site de sacrificare în masă a copiilor (en) descoperit vreodată, în timp ce alţi oameni de știință, ce scotocesc Guatemala, au detectat peste 60 000 de clădiri vechi maya, identificate cu lasere aeriene.
Vedeţi şi: 20 Cele mai frumoase castele istorice din lume
Mari descoperiri arheologice au ieșit la suprafață şi din adâncurile apelor.
În 2014, o echipă canadiană a găsit în cele din urmă vasul H.M.S Erebus (en), o navă nenorocoasă de cercetare a Arcticului ce s-a scufundat în 1846.
Vedeţi şi: Curiozităţi despre Polul Nord şi informaţii interesante
Doi ani mai târziu, o altă expediţie a localizat nava sa soră, H.M.S. Terror (en).
În 2017, sub conducerea co-fondatorului Microsoft, Paul Allen, a fost găsită de mult pierduta navă U.S.S. Indianapolis (en), care s-a scufundat în 1945 şi a devenit unul dintre cele mai mortale dezastre din istoria navală a Statelor Unite.
Proiectul Maritim Arheologic a Mării Negre a găsit peste 60 de naufragii istorice la fundul mării — inclusiv o navă impecabil de bine păstrată de 2400 de ani, descoperită în 2018.
Iar în 2019, oficialii din Alabama, SUA, au anunţat despre descoperirea demult dispărutei nave Clotilda (en), ultima care a transport sclavi africani în Statele Unite.
Noi realizări în explorarea sistemul nostru solar
În iulie 2015, sonda New Horizons al NASA a finisat cu succes misiunea de zeci de ani de a vizita lumea plină de gheaţă a Pluto (en), trimițând înapoi primele imagini ale suprafeței șocant de variate a piticei planete.
Vedeţi şi: Nava spaţială New Horizons va şuiera pe lângă Pluton (2015)
Iar în ziua anului nou din 2019, New Horizons a realizat cel mai îndepărtat zbor pe lângă vreodată întreprins, când a făcut primele imagini ale corpului îngheţat Arrokoth, o rămăşiţă primordială rămasă de la începuturile sistemului nostru solar.
Vedeţi şi: 10 curiozități despre sistemul solar
După 13 ani petrecuți pe orbita lui Saturn, nava spaţială Cassini și-a încheiat misiunea în septembrie 2017, când NASA a scufundat-o în mod intenționat în atmosfera planetei, astfel încât mai degrabă să ardă decât să continuie să se rotească în jurul ei după ce şi-a epuizat combustibilul.
În timpul misiunii sale, Cassini a descoperit procesele ce alimentează inelele lui Saturn, o observat o furtună globală ce încercuiește gigantul gazos, a cartografiat marea lună Titan.
Vedeţi şi: Cele mai apropiate imagini a Saturnului, făcute de sonda spaţială Cassini în ultimul său drum
În 2016, cu un an înainte de încheierea misiunii Cassini, nava spaţială Juno a ajuns la Jupiter, unde ea a măsurat câmpul magnetic şi dinamica atmosferică a celei mai mari planete din sistemul solar, pentru a ajuta oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum Jupiter — şi orice altceva din jurul soarelui — iniţial s-a format.
Vedeţi şi: Nava spaţială al NASA dezvăluie interiorul planetei Jupiter cu detalii fără precedent
Puţin mai aproape de casă, în 2011, nava spaţială Dawn al NASA a ajuns la Vesta (en), al doilea cel mai mare corp din centura de asteroizi.
După cartografierea acestei lumi, Dawn s-a îndreptat spre orbita planetei pitici Ceres (en), cel mai mare obiect al centurii de asteroizi — devenind prima misiune ce a a atins orbita unei planete pitici şi prima ce s-a rotit în jurul a două corpuri extraterestre diferite.
În 2012, roverul Curiosity a aterizat pe Marte, unde a făcut mai multe descoperiri remarcabile, cum ar fi, dovezi a existenţei apei pe suprafaţa planetei roşii în trecut, prezenţa moleculelor organice ce ar putea avea legătură cu viaţa.
În anul 2018, Agenţia Spaţială Europeană a anunțat că datele radar ce penetrează solul de la nava Mars Express, au furnizat dovezi puternice că există un rezervor subteran de apă lichidă lângă polul sud marţian.
Aproape de sfârșitul deceniului, OSIRIS-REx al NASA şi Haybusa2 al JAXA au vizitat, respectiv, asteroizii Bennu şi Ryugu, cu scopul de a prelua şi a returna probe pe Pământ.
Vedeţi şi: Prima detectare a zaharurilor în meteoriți ne oferă indicii despre originea vieții
Victorii în lupta cu bolile
Ca răspuns la focarul de Ebola din 2014 – 2016 în Africa de Vest, funcționarii din sănătatea publică şi compania farmaceutică Merck au elaborat rapid rVSV-ZEBOV, un vaccin experimental Ebola.
După o testare pe teren de succes în 2015 (en), funcționarii europeni au aprobat vaccinul în 2019 — o etapă importantă în lupta împotriva bolii mortale.
Vedeţi şi: A fost dezvoltat un laser care poate găsi şi distruge celulele canceroase din sânge
O serie de studii marcante, de asemenea, au deschis noi căi de prevenire a răspândirii HIV.
Vedeţi şi: Noul anticorp recent dezvoltat poate lupta împotriva a 99% din tulpinile HIV
Un studiu din 2011 a arătat că administrarea preventivă a medicamentelor antiretrovirale a redus semnificativ răspândirea HIV (en) în rândul cuplurilor heterosexuale, o constatare confirmată în studiile de cohortă ce au inclus cupluri de același sex.
Extinderea limitelor reproductive
În anul 2016, clinicienii au anunţat naşterea unui „copil cu trei părinţi” (en), crescut din sperma tatălui, nucleul celular al mamei şi un al treilea ovul donator cu nucleul eliminat.
Terapia — ce rămâne controversată din punct de vedere etic (en) — are ca scop rectificarea tulburărilor din mitocondria mamei.
Un studiu din 2018, a creat precursori ai spermei umane sau a ovulelor primiţi din pielea şi celulele sângelui reprogramate (en), în timp ce altul a arătat că editarea genelor ar putea lăsa doi şoareci de acelaşi sex să conceapă pui (en).
Iar în 2018, oamenii de ştiinţă chinezi au anunţat nașterea a doi macaci clonați, aceasta este prima dată când un primat a fost clonat similar ca oaia Dolly.
Deşi cercetătorii susțin că tehnica nu va fi folosită la oameni, este posibil ca aceasta va funcționa şi în cazul altor primate, inclusiv noi.
În căutarea bosonului Higgs
Cum materia primeşte masă?
În anii ’60 – ’70, aşa fizicieni ca Peter Higgs şi François Englert, au propus soluția sub forma unui nou câmp energetic ce penetrează universul, acum numit câmpul Higgs.
Acest câmp ipotetic vine în asociere cu particula sa fundamentală, care acum se cheamă bosonul Higgs.
Vedeţi şi: Pentru prima dată a fost observată descompunerea bosonului Higgs – Modelul Standard a rezistat
În iulie 2012, o cercetare de zeci de ani s-a încheiat când două echipe de la Large Hadron Collider al CERN au anunţat detectarea bosonului Higgs (en).
Vedeţi şi: LHC a detectat din nou bosonul Higgs, de această dată într-un dans cu top quarcul
Descoperirea a completat ultima piesă lipsă din Modelul Standard, o teorie spectaculos de reușită — deşi incompletă — care descrie trei din cele patru forţe fundamentale din fizică şi toate particulele elementare cunoscute.
Vedeţi şi: 18 Cele mai mari întrebări şi fenomene din fizică rămase nesoluționate
Rescrierea manualelor de paleontologie
Acest deceniu a cunoscut o explozie în ceea ce privește înţelegerea vieții preistorice, deoarece oamenii de ştiinţă găseau noi fosile uimitoare pe măsură ce îşi extindeau seturile de instrumente analitice.
În 2010, cercetătorii susținuți de Societatea Naţională Geografică au publicat prima reconstrucție a culorii întregului corp al unui dinozaur, în baza descoperirii pigmenților fosilizați.
De atunci, paleta de culori s-a lărgit, deoarece paleontologii au descoperit un dino – camuflaj (en), un penaj ce varia de la negru la albastru şi la curcubeu irizat, şi о piele roșiatică pe una din cele mai bine păstrate fosile a unui dinozaur blindat.
Iar într-o remarcabilă ispravă de investigație chimică, cercetătorii au analizat molecule de grăsime conservate şi au dovedit în 2018 că Dickinsonia (en), o creatură primitivă ce a trăit în urmă cu peste 540 de milioane de ani, a fost un animal.
Vedeţi şi: Aceste tuneluri masive din America de Sud au fost săpate de Mega-Leneşi
În 2014, paleontologii au dezvăluit, de asemenea, noi fosile ale dinozaurului Spinosaurus, ce sugerau că este un prădător semiacvatic (en) — primul dino de acest tip cunoscut.
Un an mai târziu, o echipă din China a dezvăluit uimitoarea fosilă Yi qi, un dinozaur cu pene cu adevărat ciudat, cu aripi membranoase (en), ca cele de liliac.
Vedeţi şi: Sute de ouă de reptile zburătoare străvechi au fost găsite în China
De asemenea, în ultimul deceniu, a crescut interesul oamenilor de știință faţă de chihlimbarul din Myanmar vechi de 99 de milioane de ani, ce a dezvăluit o coadă de dinozaur cu pene, un pui de pasăre primitivă (en) şi tot felul de nevertebrate prinse în răşina copacului.
Vedeţi şi: Titanosaurus: cel mai mare animal care a călcat vreodată pe Pământ
Descoperirea blocurilor de viaţă în alte lumi
În ultimii 10 ani, misiunile spațiale ne-au oferit o privire mai sofisticată asupra moleculelor organice bazate pe carbon ale altor lumi, care sunt ingredientele necesare vieții aşa cum o știm noi.
Misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene a intrat pe orbită şi a aterizat pe cometa 67P Churyumov – Gerasimenko (en).
Vedeţi şi: Sonda Philae: primul robot lander care a aterizat vreodată pe o cometă
Datele pe care le-a colectat între anii 2014 şi 2016 ne-au oferit posibilitatea să privim surprinzător îndeaproape la materialele prime pe care impacturile străvechi le-ar fi putut aduce pe Pământ.
Înainte ca sonda Cassini a NASA să moară în 2017, ea a confirmat că norii vaporii apoși aruncați de luna lui Saturn, Enceladus, conţin vaste molecule organice, un indiciu că ea are substanțele potrivite pentru viaţă.
În 2018, NASA a anunţat că roverul Curiosity a găsit compuşi organici pe Marte, precum şi un ciclu sezonier bizar în nivelurile de metan din atmosferă.
Vedeţi şi: Vedeţi cum o supernovă masivă a emis blocurile necesare pentru apariția vieții
Schimbările climaterice sunt tot mai alarmante
Pe perioada acestui deceniu, dioxidul de carbon atmosferic a atins niveluri fără precedent, cu temperaturi record ce se potrivesc prognozelor făcute anterior.
Pe 9 mai 2013, nivelurile globale de CO2 pentru prima dată în istorie au ajuns la 400 de părţi pe milion (en), iar până în 2016, nivelurile de CO2 s-au menţinut ferm peste acest prag.
Drept urmare, întreaga lumea a simţit o ușoară creștere a temperaturilor; 2015, 2016, 2017, 2018 şi 2019 au fost cinci cei mai fierbinți ani începând de la primele înregistrări din 1880.
Începând cu anul 2014, încălzirea oceanelor a dat startul unui eveniment global de albire a coralilor (en).
Vedeţi şi: 10 animale adorabile pe cale de dispariţie din cauza schimbărilor climaterice
Coralii din întreaga lume au avut de suferit, inclusiv unele porțiuni ale Marei Bariere de Corali.
Australia a declarat insularii șobolani Bramble Cay cu coadă mozaic dispăruți din cauza creșterii nivelului mării, primul mamifer cunoscut pierdut în urma schimbărilor climatice moderne (en).
Într-o serie de rapoarte majore, oamenii de știință din întreaga lume au atras atenția asupra modificării climei Pământului, asupra riscurilor pe care aceasta le prezintă şi a necesitații de a acționa.
În 2014, Grupul pentru Schimbările Climaterice a lansat cea de-a cincea evaluare a realității şi consecințelor schimbărilor climaterice.
Un an mai târziu, naţiunile lumii au negociat Acordul de la Paris, acordul climatic global ce are ca scop menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius — ceea ce liderii mondiali şi oamenii de ştiinţă consideră un prag periculos.
Vedeţi şi: Efectul domino al evenimentelor climaterice ar putea modifica starea Pământul în una de “seră”
În octombrie 2018, CIPP (Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor) a publicat un raport sumar ce a evidențiat costurile uriașe în cazul încălzirii climei chiar şi doar cu 1,5 grade Celsius până în 2100 — ceea ce este probabil minimul cu care se va confrunta planeta.
În faţa unor astfel de provocări uriașe, în toată lumea s-au înregistrat un număr de proteste climatice record, multe conduse de activiști tineri.
Vedeţi şi: Încălzirea globală: Oamenii de știință climaterici înfig țărușul în inima argumentelor scepticilor
Descoperirea — şi redescoperirea — speciilor
Biologii moderni identifică specii noi într-un ritm vertiginos, denumind în medie câte 18 000 de specii noi.
În ultimul deceniu, oamenii de știință au descris pentru prima dată mai multe specii carismatice de mamifere, cum ar fi maimuţa cu nasul cârn din Myanmar (en), şobolanul uriaş Vangunu şi olinguito (en), primul carnivor nou găsit în emisfera occidentală începând de la sfârșitul anilor ’70.
Rândurile celorlalte grupuri de animale, de asemenea, s-au mărit, pe măsură ce oamenii de ştiinţă au descris un nou peşte cu „mâini”, broaşte minuscule (en), mai mici ca o monedă de 10 cenţi, o salamandră gigantă din Florida (en) şi multe altele.
Vedeţi şi: Oamenii de ştiinţă au descoperit 163 de specii noi de animale în regiunea Marelui Mekong
Plus, unele animale, cum ar fi saola din Vietnam (en) şi Lli pika din China (en), au fost redescoperite după ce au dispărut de ani buni.
Dar, de rând cu aceste numeroase descoperiri, oamenii de ştiinţă au ajustat rata exponențială a disparițiilor moderne.
Vedeţi şi: 17 animale dispărute în decursul vieţii noastre
În 2019, oamenii de ştiinţă au avertizat că un sfert din grupurile plantelor şi animalelor sunt sub pericolul de a dispărea, sugerând că un milion de specii — atât cunoscute, cât şi necunoscute de ştiinţă — riscă acum să moară.
Începerea unei noi ere a zborurilor spaţiale
Anii 2010, au fost o perioadă de tranziție crucială pentru zborurile spațiale, deoarece accesul la orbita de jos a Pământului şi dincolo de ea a devenit o întreprindere mai globală şi comercială.
În 2011, China a lansat pe orbită primul său laborator spaţial, Tiangong-1 (en).
În 2014, Mars Orbiter Mission al Indiei a ajuns pe planeta roşie, făcând-o prima ţară ce a ajuns cu succes la Marte din prima încercare.
În 2019, compania israeliană nonprofit SpaceIL, a încercat prima aterizare lunară cu finanţare privată (en), iar misiunea chineză Chang’e-4 a efectuat prima aterizare pe partea îndepărtată a lunii (en).
Componenţa globală a astronauților, de asemenea, a devenit mai diversă: Tim Peake a devenit primul astronaut britanic profesionist, Aidyn Aimbetov a devenit primul cosmonaut kazah post-sovietic, iar Emiratele Arabe Unite şi Danemarca şi-au trimis primii astronauți în spaţiu.
Mai mult ca atât, Jessica Meir şi Christina Koch, au efectuat prima ieșire exclusiv feminină în spaţiu deschis (en).
În SUA, după ultima misiune a navei spaţiale lansată în 2011, companiile private s-au angajat să umple golul.
Vedeţi şi: SpaceX a lansat zborul de test istoric al navei spațiale Crew Dragon spre Stația Spaţială
În 2012, SpaceX a lansat prima misiune comercială de aprovizionare către Staţia Spaţială Internaţională, iar în 2015, Blue Origin şi SpaceX au devenit primele companii care au lansat cu succes rachete reutilizabile în spațiu şi apoi le-au aterizat vertical înapoi pe Pământ, un eveniment marcant în vederea realizării unor zboruri mai ieftine către orbita joasă a Pământului.
Vedeţi şi: Virgin Galactic face istorie, nava lor a atins spaţiul cu oameni la bord
Calităţi neașteptate văzute la animalele
Ultimul deceniu a dezvăluit trăsături şi comportamente neobişnuite în întregul regat animal.
În anul 2015, exploratorul National Geografic, David Gruber, a descoperit că broaştele ţestoase marine au o fluorescenţă verde şi roşie — prima fluorescenţă înregistrată vreodată într-o reptilă (en).
În anul 2016, cercetătorii au arătat că rechinul Groenlandei poate trăi cel puţin 272 de ani (en), făcându-l cel mai longeviv vertebrat cunoscut până acum.
Vedeţi şi: 23 Animale din Antarctica şi Polul Sud
Noi, de asemenea, am progresat în înţelegerea noastră privind utilizarea uneltelor de către animale: Un studiu din 2019 (en), a arătat pentru prima dată că porcii Visayan folosesc unelte.
Iar mai multe studii au arătat că capucinii din Brazilia folosesc uneltele de ce puţin 3000 de ani (en), cea mai veche asemenea înregistrare non-umană găsită în afara Africii.
Vedeţi şi: Câteva curiozități despre animale care nu le ştiaţi
Într-o observație extrem de rară din 2018, biologii din Kenya au documentat științific pentru prima dată din anul 1909 (en) un leopard negru în Africa.
Redefinirea unităţilor științifice
Pentru a înţelege lumea naturală, oamenii de ştiinţă trebuie să o măsoare — dar cum noi definim unitățile?
De-a lungul deceniilor, oamenii de știință au redefinit treptat unitățile clasice în termeni de constante universale, cum ar fi utilizarea vitezei luminii pentru a ajuta la definirea lungimii unui metru.
Dar, unitatea științifică de masă, kilogramul, a rămas legată de ” Le Grand K ” un cilindru metalic depozitat la un centru din Franţa.
Dacă masa acestei bare va varia din oarecare motiv, oamenii de știință ar trebui să-şi recalibreze instrumentele.
Acum nu mai este necesar: În 2019, oamenii de ştiinţă au fost de acord să adopte o nouă definiție a kilogramului, bazată pe un factor fundamental din fizică numit constanta lui Planck şi definițiile îmbunătățite pentru unitățile de curent electric, temperatură şi numărul de particule dintr-o anumită substanță.
Pentru prima dată, toate unitățile noastre științifice provin acum din constante universale — asigurând o eră de măsurări mai precise.
Lasă un răspuns