Acest craniu remarcabil este atât de bine conservat, încât oamenii de ştiinţă pot vedea dinţii nepermanenţi a maimuţei antropoide (Simieni) tinere şi îşi pot crea o impresie despre creierul ei.
Mai mult de 13 milioane de ani în urmă în regiunea care acum este nordul Kenyei, o maimuţă infantilă a murit într-o pădure luxuriantă, trupul ei fiind acoperit de cenuşa provenită de la erupţia unui vulcan din apropiere.
Milioane de ani mai târziu, oamenii de ştiinţă au descoperit craniul maimuţei infantile, cel mai bine conservat de acest fel vreodată găsit, obţinând o extraordinară privire la stadiile incipiente ale evoluţiei maimuţelor.
„Am căutat fosile de maimuţă de ani de zile – aceasta este pentru prima dată când primim un craniu atât de complet”, spune Isaia Nengo (en), un antropolog de la Colegiul De Anza care a condus descoperirea, susţinută de grantul de la National Geographic Society şi Institutul Turkana Basin – afiliat la Universitatea Stony Brook.
Aproximativ de mărimea unei lămâi, craniul aparţine unei specii nou identificate de maimuţe antropoide timpurii, numite Nyanzapithecus alesi.
Unele din caracteristicile sale se aseamănă cu cele a maimuţelor Lumei Vechi (Cercopitecide, Old World monkey) şi a maimuţelor antropoide, iar faţa izbitor seamănă cu cea a unui copil de gibon actual.
Mai mult ca atât, N. alesi ne oferă o perspectivă asupra creierului maimuţelor antropoide timpurii, indică echipa în studiul lor publicat în Nature.
Cu un volum de aproximativ şapte linguri, cavitatea creierului N.alesi a fost mai mult de două ori mai mare decât cea a altor maimuţe a Lumii Vechi din acea perioadă.
Şi cutia craniană rămasă intactă, care a păstrat o închipuire a suprafeţei exterioare a creierului, de asemenea, conţine dinţii nepermanenţi a maimuţei infantile.
O pauză norcoasă de fumat
După ce s-au separat de strămoşii maimuţelor Lumii Vechi între 25 şi 28 de milioane de ani în urmă, maimuţele antropoide s-au diversificat aproape de mijlocul epocii Miocene.
Multe din aceste descendenţe au dispărut cu aproximativ 7 milioane de ani în urmă pe fondul unei schimbări climaterice naturale.
Hominidele moderne şi oamenii sunt descendenţii uneia dintre ramurile maimuţelor din Miocen ce au supraveţuit.
Detaliile acestei istorii evolutive au rămas neclare, în mare parte din cauză că maimuţele timpurii locuiau în pădurile tropicale, care rareori oferă condiţii favorabile fosilizării.
Până la N. alesi, a fost găsit doar un alt craniu miocenic cu cutia craniană sau neurocraniul intact.
„Pentru specii la care avem măcar câte ceva din craniu, ele dese ori au maxilarele, faţa şi uneori osul frontal”, spune Brenda Benefit, un antropolog de la Universitatea de Stat din New Mexico, care a revizuit studiul înainte de a fi publicat.
„Astfel nu poţi obţine un neurocraniu complet – ceea ce nu este de mirare”.
Descoperirea N. alesi se datorează insistenţei şi unei fantastice împrejurări norocoase.
Leakeys, o familie de paleontologi preeminenţi, au excavat şi mai înainte pe situl Napudet din nordul Kenyiei.
Când Nengo a preluat săpăturile în 2013, puţini sperau că el va găsi ceva.
Dar, într-o zi de la începutul anului 2014, unul dintre asistenţei expediţiei, John Ekusi, s-a îndepărtat de la echipă pentru a fuma o ţigară rulată manual.
Restul echipei a rămas nedumerită în timp ce îl priveau pe Ekusi din depărtare: După câteva minute, el a început să înconjoare ceva ce i-a atras atenţia.
Ekusi a spus restului echipei că a văzut capătul unui femur de elefant, indicând spre o suprafaţă osoasă rotunjită, care privea din stâncă.
O examinare mai îndeaproape a dezvăluit o descoperire mult mai rară: un craniu mic de maimuţă, care era doar uşor strivit de la proporţiile sale adevărate.
Echipa a izbucnit într-un dans emoţional.
Totuşi, datorită faptului că se apropia rapid noaptea, echipa a fost nevoită reacopere craniul şi să aştepte până dimneaţa următoare pentru al excava.
„Vă spun, nimeni nu a dormit în acea noapte”, spune Nengo.
Pătrunderea în capul maimuţei antropoide
Datarea stratului sedimentului din jurul fosilei a relatat echipei că craniul de maimuţă are o vechime de aproximativ 13 milioane de ani.
Dar, chiar şi având un craniu atât de bine conservat, inspecţia iniţială a fosilei preparate nu a putut confirma dacă craniul aparţinea arborelui genealogic al primatelor.
Pentru a determina acest lucru, Nengo şi colegii săi au avut nevoie să arunce o privire asupra dinţilor adulţi ascunşi, care nu au eşit încă.
Pentru a realiza acest lucru, echipa a dus descoperirea la European Synchrotron Radiation Facility în Grenoble, Franţa, unde tehnicienii au expus-o la radiaţii X, ce le-a permis să privească în craniu fără al deteriora.
Scanările au dat echipei lui Nengo o reconstrucţie 3D a dinţilor, iar formele lor distinctive au plasat craniul printre nyanzapithecene, un grup soră dispărut al gibonilor, hominidelor şi oamenilor.
„Dacă ei nu ar fi făcut [scanările cu sincrotronul]”, ei niciodată nu ar fi capabili să identifice acest lucru”, a spus Benefit.
„Pentru mine, aceasta este un miracol al tehnologiei moderne”.
Acum, după ce a fost dezvăluit N.alesi, Nengo este plin de idei privitor la ce aspect să studieze în continuare.
El şi colegii săi se gătesc pentru a examina amprenta creierului din interiorul craniului.
De asemenea, ei vor remodela înapoi urechea excelent de bine conservată a maimuţei şi vor lucra asupra reconstrucţiei modului cum ea ar fi arătat în viaţă.
De asemenea, Nengo intenţionează, să se întoarcă Napudet, pentru a descoperi alte fosile ale căror semne le-a văzut în vechea rocă.
„Acesta este planul”, a spus el. „Sunt câteva lucruri interesante de făcut”.
Lasă un răspuns