O tăbliță babiloniană de argilă, cu o vechime de 3700 de ani, a fost recunoscută ca fiind cea mai veche şi precisă tabelă trigonometrică, sugerând că babilonienii vechi îi înving pe grecii antici în inventarea trigonometriei cu peste 1000 de ani.
Tăblița, cunoscută sub numele de Plimpton 322, a fost descoperită la începutul anilor 1900 în regiunea care acum este sudul Irakului, de către arheologul şi diplomatul american Edgar Banks, după care a fost creat personajul Indiana Jones, dar cercetătorii au fost mereu derutați în ceea ce privește scopul ei.
Datorită unei echipe de la Universitatea din New South Wales (UNSW) din Australia, misterul posibil a fost rezolvat.
Mai mult ca atât, metoda babiloniană de calculare a a valorilor trigonometrice ar putea învăța ceva şi matematicienii de astăzi.
„Cercetările noastre arată că Plimpton 322 descrie formele triunghiurilor cu unghi drept folosind un nou tip de trigonometrie bazat pe raportare (corelație), nu unghiuri şi cercuri”, spune unul dintre cercetători (en), Daniel Mansfield.
„Este o lucrare matematică fascinantă care denotă fără îndoială o genialitate”.
De la început, experţii au stabilit că Plimpton 322 prezenta o listă de triplete pitagoreice, seturi de numere care se potrivesc modelelor trigonometrice pentru calcularea laturilor unui triunghi cu unghi drept.
Marea dezbatere s-a dus în privința la faptul ce erau într-adevăr acele triplete.
Sunt ele oare doar o serie de exerciții de predare, de exemplu? Sau sunt ceva mai profund?
Babilonienii au folosit baza 60 sau, altfel spus, sistemul sexazecimal (en) (la fel ca marcatorii de minute de pe ceas), în loc de sistemul zecimal pe care îl folosim astăzi.
Aplicând modelele matematice babiloniene, cercetătorii au reușit să arate că tableta a avut inițial 6 coloane şi 38 de rânduri.
Vedeţi şi: Această hartă babiloniană a Jupiterului schimbă istoria pe care o ştim
De asemenea, ei au arătat modul în care matematicienii de atunci ar fi putut folosi sistemul babilonian pentru a face măsurările cu numerele de pe tăbliță.
Cercetătorii sugerează că tăbliţa ar fi putut fi folosită de scribii antici pentru a face calcule la construcția palatelor, templelor şi canalelor.
În caz dacă noul studiul are dreptate, atunci astronomul grec Hipparchus, care a trăit în jurul anului 120 î.Hr., nu este părintele trigonometriei, după cum era considerat până acum.
Cercetătorii datează tăblița cu aproximativ anii 1822-1762 î.Hr.
Mai mult, datorită modului în care babilonienii şi-au creat matematica şi geometria lor, aceasta este cel mai exact tabel trigonometric, precum şi cel mai vechi.
Motivul este că, un sistem sexazecimal are fracțiuni mai exacte decât cel zecimal, ceea ce înseamnă mai puţine rotunjiri.
În timp ce, în sistemul zecimal numai două numere pot fi împărțite la 10 fără rest -2 şi -5 – un sistem de bază 60 are mai multe.
Fracțiuni mai curate înseamnă mai puține aproximații şi o matematică mai exactă, iar cercetătorii sugerează că putem învăță ceva nou şi în prezent de la acestă metodă.
„Aceasta înseamnă că, metoda dată o mare importanţă pentru lumea noastră modernă”, spune Mansfield (en).
„Matematica babiloniană poate şi a fost demodată pentru mai mult de 3000 de ani, dar ea ar putea avea aplicaţii practice în topografie, grafică de calculator şi educaţie”.
„Acesta este un rar exemplu al lumii antice care ne învaţă ceva nou”.
Cercetarea a fost publicată în Historia Mathematica.
Echipa UNSW a produs un video, care explică concluziile acestora, pe care îl puteţi vedea mai jos:
Lasă un răspuns