Mii de ani în urmă, un hominin străvechi a trecut printr-o dună de nisip, lăsând urmele sale de picior în urmă.
Majoritatea acestor urme au fost pierdute de-a lungul timpului, dar una s-a păstrat datorită solidificării nisipului în piatră.
Acum, oamenii de știință au determinat că această amprentă de pe insula Gibraltar ar fi putu fi făcută de un neanderthal.
Aceasta ar putea fi cea de a doua urmă de neanderthal găsită vreodată la nivel internațional — şi posibil poate aparține unuia dintre ultimii membri a acestei specii.
Neanderthalienii (Homo neanderthalensis), unul dintre cele mai apropiate rude ale omenirii, au dispărut mult timp în urmă.
Deşi există o dezbatere asupra datei exacte a dispariţiei lor de pe Pământ, este pe larg acceptat faptul că, în cea mai mare parte a lumii, neandertalienii au dispărut în urmă cu aproximativ 40 000 de ani.
Prima amprentă neandertală confirmată, găsită într-o peşteră din România, datează cu acum 62 000 de ani (en), deci este în concordanţă cu această cronologie.
Vedeţi şi: Omul vechi găsit în Romania are 10 procente gene de la Neanderthal
Cu toate acestea, urma de picior din Gibraltar, este făcută mult mai recent — ea datează cu doar 29 000 de ani în urmă.
Ea a fost găsită pe suprafața unei pietre îngropate timp de milenii într-o carieră acum abandonată.
Acesta s-a dovedit a fi un sit bogat de amprente fosile, iar urma de hominină a fost inclusă într-o lucrare ce, de asemenea, descrie urmele nou descoperite de cerbi roșii, ibex, zimbru, leopard şi elefant cu colţi drepţi.
Dar urma de hominin, deşi nu prea bine conservată, s-a remarcat ca ceva special.
„Unica amprentă, rău păstrată a piciorului drept, prezintă cinci degete tipice (cu D1 [degetele mare] paralel cu axa longitudinală a direcției de mers), cu o morfologie mai largă a părții din faţă a tălpii”.
Urma de picior are o lungime de aproximativ 17 centimetri, indicând la o persoană cu o înălțime de 106-126 centimetri, posibil un adolescent tânăr.
Dar, numai pe baza acestor informații, este imposibil de spus dacă a fost făcută de un om sau un neanderthal.
Astfel, echipa a utilizat o tehnică de datare numită luminescență simulată optic (OSL), care poate determina timpul când granulele de nisip au fost expuse ultima dată la lumina soarelui.
Ea a returnat o perioadă de timp de 28,45 ± 3,01 mii de ani.
Din câte ştim, oamenii moderni încă nu ajunsese pe Gibraltar la vremea respectivă.
Vedeţi şi: În ADN-ul Neanderthalului, semne a unei migraţii umane misterioase
Şi posibil neandertalienii s-au stabilit aici — această insula este considerată a fi ultimul lor refugiu, cu dovezi care sugerează că ei au fost prezenți aici, în peștera Gorham, până cel puţin 24 000 de ani în urmă (en).
Totuşi, încă nu este destul de clar care din aceștia doi a lăsat urma.
O lucrare din 2014, nu a reuşit să reproducă datarea datarea (en) descoperirii din peștera Gorham, iar o lucrare recentă a constatat că oamenii moderni au locuit la extrema sudică a peninsulei Iberice, nu departe de Gibraltar, mai devreme decât se credea anterior, în urmă cu acum 43-45 000 de ani în urmă.
Deci, nu poate fi exclusă şi posibilitatea ca amprenta să aparțină omului modern.
Cu toate acestea, cercetătorii cred că neandertalul este cea mai probabilă sursă.
„Datele morfologice ale amprentei, combinate cu datarea OSL şi absenţa rămășițelor oamenilor moderni din perioada respectivă pe Gibraltar, face anume oamenii neandertali a fi cea mai probabilă ‘Cenușăreasă’ „, au scris ei în lucrare (en).
Ei intenționează să caute mai multe urme de picioare, în special în peșterile de pe Gibraltar, în speranța de a afla mai multe despre cei care au trăit pe insulă şi au lăsat aceste amprente multe milenii în urmă.
Lucrare a fost acceptată de revista Quaternary Science Reviews.
Lasă un răspuns