Noile urme de picioare asemănătoare cu cele umane descoperite pe Creta pot pune la încercare teoriile stabilite în privinţa evoluţiei umane timpurii.
Amprentele de picioare au o vechime de 5,7 milioane de ani şi au fost lăsate în perioada în care, conform cercetărilor anterioare, strămoşii noştri sunt plasaţi în Africa – având încă picioare asemănătoare cu cele a maimuţelor antropoide.
Încă de la descoperirea fosililor de Australopithecus în Africa de Sud şi de Est la mijlocul secolului al 20-lea, s-a crezut că originea liniei umane se află în Africa.
Cele mai recente descoperiri fosile din aceeași regiune, precum şi renumitele urme de picioare Laetoli (en) din Tanzania cu o vechime de 3,7 milioane de ani, care reprezintă picioare asemănătoare omului cu mers în poziție verticală, au cimentat ideea că Hominini (membrii timpurii ai liniei umane) nu numai că au provenit din Africa, dar au rămas izolați acolo pentru câteva milioane de ani înainte de a se răspândi în Europa şi Asia.
Descoperirea urmelor de picioare asemănătoare cu cele omenenşti pe Creta cu o vârstă de aproximativ 5,7 milioane de ani, publicată online recent de o echipă internaţională de cercetători (en), răstoarnă această idee simplă şi sugerează o realitate mai complexă.
Vedeţi şi: Top 10 mistere despre evolutia omului
Picioarele omului au o formă foarte specifică, una diferită de toate celelalte animale de pe uscat.
Combinația unei tălpi lungi, a cinci degete scurte îndreptate înainte fără gheare cu un hallux („degetul mare”), care este mai mare decât celelalte degete, este unică.
Picioarele rudelor noastre celor mai apropiate, a maimuțelor antropoide, arată mai mult ca o mână umană, cu un asemănător deget mare halux ce iese în evidentă în partea laterală.
Urmele de picioare Laetoli, considerate a fi făcute de Australopithecus, sunt destul de asemănătoare cu cele ale oamenilor moderni, cu excepția faptului că călcâiul este mai îngust şi talpa nu are o arcadă corespunzătoare.
În schimb, Ardipithecus ramidus de 4,4 milioane de ani din Etiopia, cel mai vechi hominin cunoscut după fosilele rezonabil complete, are un picior asemănător cu cel al maimuţelor antropoide.
Cerecetătorii care au descris Ardipithecus-ul, au susținut că el este un strămoș direct al hominilor ulteriori, ceea ce înseamnă că un picior asemănător cu cel a omului nu ar fi evoluat încă la acel moment.
Noile urme de picioare de la Trachilos din Creta vestică, au o formă inconfundabilă cu cea a omului.
Acest lucru este mai ales valabil pentru degetele de la picioare. Degetul mare este asemănător cu al nostru, după formă, dimensiune şi poziţie; de asemenea, el este conectat cu „bila” distinctă de la talpă, care nu este niciodată prezentă la maimuţe.
Talpa piciorului este proporţional mai scurtă decât la amprentele Laetoli, dar are aceeaşi formă generală.
Mai pe scurt, forma amprentelor de la Trachilos indică fără echivoc că aparţin unui hominin timpuriu, ceva mai primitiv decât cel de la Laetoli.
Ele au fost făcute pe un mal de nisip, probabil o mică deltă a râului, în timp ce urmele Laetoli erau făcute în cenușă vulcanică.
„Cea ce face acest lucru controversat, este vârsta şi locaţia amprentelor”, spune profesorul Per Ahlberg de la Universitatea Uppsala, ultimul autor al studiului.
Aceste urme, cu o vârstă de aproximativ 5,7 milioane de ani, sunt mai timpurii decât cel mai vechi hominin cunoscut, Sahelanthropus din Chad, şi contemporane cu Orrorin din Kenya, dar cu mai mult de un milion de ani mai în vechi decât Ardipithecus ramidus, cu picioarele asemănătoare cu cele a maimuţelor antropoide.
Acest lucru intră în contradicţie cu ipoteza că Ardipithecus este un strămoş direct al homininelor ulterioare.
Mai mult ca atât, până în acest an, toate fosilele de hominini mai vechi de 1,8 milioane de ani (vârsta fosilelor timpurii Homo din Georgia) provin din Africa, conducând majoritatea cercetătorilor la concluzia că acesta a fost locul în care grupul a evoluat.
Cu toate acestea, amprentele Trachilos sunt datate în mod sigur folosindu-se foraminiferele (microfosilele marine) de deasupra – şi straturile dedesubt, plus faptul că ele se aflau chiar sub o rocă foarte distinctă, formată atunci când Marea Mediterană s-a uscat pe o perioadă scurtă, 5,6 milioane de ani în urmă.
Prin coincidenţă ciudată, la începutul acestui an, un alt grup de cercetători a reinterpretat fragmentele de fosilă a unui primat vechi, Graecopithecus din Grecia şi Bulgaria, cu o vârstă de 7,2 milioane de ani, ca fiind hominine.
Graecopithecus este cunoscut doar după dinţi şi mandibule.
În perioada când au fost făcute urmele de picioare Trachilos, una cunoscută sub numele de Miocenul târziu, deșertul Sahara nu exista; un mediu similar cu savana se întindea de la Africa de Nord în jurul estului mediteranean.
În plus, Creta încă nu se desprinse de Grecia continentală. Prin urmare, nu este dificil să vedem cum homininii timpurii ar putea fi cutreierat în Europa de Sud-Est şi în Africa şi şi-au lăsat urmele de picioare pe un ţărm mediteranean, care într-o zi va fi parte a insulei Creta.
„Această descoperire pune la îndoială narativele stabilite a evoluţiei umane timpurii şi este susceptibilă să genereze o mulţime de dezbateri.
Dacă comunitatea de cercetarea a originilor umane va accepta urmele fosile ca dovadă concludentă a prezenţei hominini-lor în Miocenul timpuriu al Cretei, rămâne de văzut”, spune Per Ahlberg.
Lasă un răspuns