„Trebuie să înveţi să nu te observi pe tine însuşi, pentru a vedea multe” – Friedrich Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra.
Trăim într-o perioadă când informaţia este mai accesibilă ca niciodată, avem posibilitatea de a învăţa diferite materii fără a eşi din casă.
Dar, cu toate acestea, se pare că popularitatea superstițiilor, supranaturalului, concepțiilor şi teoriilor de conspiraţie este în creştere, oamenii sunt predispuși să creadă unor probe neconfirmate sau cu o bază teoretică nesigură.
Un articol publicat în 2014 pe Mail Online, avertiza despre scăderea coeficientului de inteligenţă în Vest.
Dovezile sugerează că coeficientul de inteligenţă al oamenilor din Marea Britanie, Danemarca şi Australia a scăzut în ultimul deceniu, se spune în acest articol.
Cercetătorii care susţin acest lucru, presupun că cauza declinului ar putea fi atingerea apogeului intelectual de către omenire.
Tehnologiile poate şi devin mai inteligente, dar oamenii devin mai proşti, avertizează oamenii de ştiinţă.
Presupun că, la noi lucrurile nu stau mai bine.
E suficient de efectuat o căutare simplă după termenul „teorii” în Google.ro şi să privim sugestiile, unde se afișează cele mai populare cereri făcute în motorul de căutare de utilizatori cu acest cuvânt cheie.
Deci, „teorii” e relevant cu aceasta de mai sus?
Pentru comparaţie, sugestiile după termenul „theories” în Google.com:
Diferenţa e vizibilă. Ea ar putea fi legată de faptul că motorul de căutare înţelege mai rău româna sau, posibil pentru limba engleză lucrează careva filtre ce subestimează siturile cu informații de acest gen.
Totuşi, tendinţa interesului sporit faţă de aşa informaţii este evidentă.
Aceasta demonstrează şi ultimele declaraţii făcute de Facbook şi Google (en), în legătură cu acțiunile ce se vor întreprinde împotriva siturilor cu noutăţi false.
Mai jos este un articol publicat pe Phys.org, ce se referă la cercetările ce încearcă să înţeleagă scepticismul faţă de ştiinţă, apariția teoriilor de conspirații şi cum să schimbăm gândirea.
Cercetătorii în psihologie lucrează în direcţia înţelegrii proceselor cognitive, ideologiilor, cerinţelor culturale şi convingerilor de conspirație, care provoacă oamenii inteligenți să se împotrivească mesajelor științifice.
Folosind sondajele, experimentele, studiile de observare şi meta-analizele, cercetătorii percep o frontieră teoretică în curs de dezvoltare pentru a face eforturile de comunicație științifică mai inteligente şi eficiente.
Protejarea „convingerilor îndrăgite”
O caracteristică izbitoare a persoanelor care au opinii sceptice faţă de știință, este că, de cele mai multe ori ei sunt la fel de educați şi interesați în știință ca şi noi toți ceilalți.
Problema nu constă în faptul dacă sunt sau nu ei expuși la informație, dar în aceea dacă ea este procesată în mod echilibrat.
Ea se manifestă în aceea ce Matthew Hornsey (Universitatea din Queensland) descrie ca „gândire a unui avocat”, în care oamenii aleg selectiv fragmentele de informații cărora face să le acorde atenția” cu scopul de a ajunge la concluzii pe care le consideră adevărate”.
„Noi am descoperit că, oamenii vor lua din fugă date cu scopul de a proteja tot felul de convingeri, inclusiv cele religioase, politice şi chiar convingeri personale simple, precum celea, dacă sunt ei buni la alegerea unui web browser”, spune Troy Campbell (Universitatea din Oregon).
Dan Kahan (Universitatea Yale) acceptă acest fapt, constatând în cercetarea lor că „dedeclarația constă în a interpreta probele mai degrabă într-un mod care corespunde cu identitatea sa, decât în cel care corespunde cu adevărul, o stare de dezorientare, destul de simetrică în întregul spectru politic”.
Schimbarea de gândire
Pur şi simplu vorba despre „dovezi” şi „probe”, de cele mai dese ori nu va schimba mintea unui sceptic cu privirea la un anumit subiect, fie că e vorba de schimbările climaterice, organismele modificate genetic sau vaccinuri.
Oamenii folosesc știința şi datele pentru a susține opinia lor proprie şi vor minimaliza tot ceea cu ce ei nu sunt de acord.
„În cazul în care există un conflict ce se referă la riscurile societale – începând de la schimbările climaterice şi securitatea nucleară, la legile cu privire la controlul armelor de foc, ambele părți vor invoca suportul științific”, spune Kahan.
„În cercetarea noastră constatăm că, oamenii tratează datele ca fiind mai relevante atunci când ele tind să susţie opiniile lor”, spune Campbell.
„Atunci când datele nu corespund opiniei lor, ei nu neapărat le neagă, dar spun că ele sunt mai puțin relevante”.
O abordare pentru a face faţă scepticismului științific, este de a identifica motivațiile fundamentale sau „rădăcinile poziției”, precum le descrie Hornsey în recenta sa cercetare (publicată în American Psychologist).
În loc de a vorbi direct despre atitudinea superficială a oamenilor, adaptați astfel mesajul, încât el să se alinieze cu motivația lor.
Deci, spre exemplu, cu scepticii climaterici găsiți ceea cu ce ei pot fi de acord, iar apoi încadrați mesajele climaterice astfel încât ele să se asocieze cu aceasta.”
Cercetările recente a lui Kahan, arată că nivelul de curiozitate științifică a persoanei ar putea promova o implicare mai deschisă a minții.
Ei au descoperit că oamenii care s-au bucurat de constatări surprinzătoare, chiar dacă ele sunt în contradicție cu convingerile lor politice, sunt mai deschiși pentru informațiile noi.
După cum notează Kahan şi colegii săi, concluziile lor sunt preliminare şi necesită mai multă cercetare.
Hornsey, Campbell, Kahan şi Robbie Sutton (Universitatea din Kent) au prezentat cercetarea lor la simpozionul, Respingerea Ştiinţei ( Rejection of Science) : Perspective asupra Mișcării Anti-Iluminare.
Lasă un răspuns