„Ar putea oare rescrie istoria umană” noile fosile de dinţi preistorici găsiţi în Germania?

„Aceasta este un caz extraordinar de noroc, dar şi un mare mister”

Arheologii din Germania au descoperit un set de dinți fosilizați de 9,7 milioane de ani, care, după cum afirmă ei, ar putea declanșa „rescrierea” istoriei umane.

Fosilele dentare au fost găsite de oamenii de ştiinţă în timp ce ei cerneau pietrișul şi nisipul din vechea albie a râului Rin, lângă orașul Eppelsheim.

Ele se aseamănă cu cele ale lui „Lucy„, un schelet de 3,2 milioane de ani al unui strămoș uman găsit în Etiopia.

Cu toate acestea, se afirmă că ele nu seamănă cu cele ale altor specii găsite în Europa sau Asia, ridicând întrebarea referitoare la teoria originii umane „în afara Africii”.

Oamenii de ştiinţă au fost atât de derutați, încât ei s-au reținut de la publicarea cercetărilor lor de anul trecut, raportează Die Welt.

Herbert Lutz, directorul Muzeului de Istorie Naturală din Mainz şi șeful echipei de cercetare, a declarat pentru presa locală: „Ei cu siguranțpă sunt dinți de maimuțe antropoide. Caracteristicile lor se aseamănă cu cele ale fosilelor din Africa, care sunt cu cinici milioane de ani mai tinere decât fosilele excavate în Eppelsheim”.

Vedeţi şi: A fost descoperit un uimitor craniu de maimuţă antropoidă vechi de 13 milioane de ani

„Aceasta este un caz extraordinar de noroc, dar şi un mare mister”.

„La o conferinţă de presă, la care s-a anunţat descoperirea, primarul din Mainz a sugerat că descoperirea ar putea forţa oamenii de ştiinţă să reevalueze istoria timpurie a omenirii”.

Vedeţi şi: Cel mai vechi hominin strămoş uman posibil a trăit în Europa, nu în Africa

„Eu nu aş vrea să dramatizez prea mult acest lucru, dar presupun că, după ziua de azi, vom trebui să începem să rescriem istoria omenirii”, a spus el.

Axel von Berg, un arheolog local, a declarat că noile descoperiri ar „uimi experții”.

Odată cu publicarea primei lucrări (en) privind cercetarea, abia începe „lucrul adevărat” în ce privește dezvăluirea misterului, a spus Dr. Lutz.

Deşi există numeroase dovezi de fosile de hominizi care au cutreierat Europa milioane de ani în urmă, pe continent – încă nu au fost cazuri confirmate a prezenței hominizilor – specii strâns înrudite cu oamenii.

Totuşi declarația că acești dinţi ar putea „rescrie istoria timpurie a omenirii”, posibil este prematură.

Această descoperire promovată cu aşa fast, vine de la doi dinţi fosili de culoarea caramelei – unul identificat drept canin, iar altul ca un molar superior – aparținând unui primat care a trăit între nouă şi 10 milioane de ani în urmă.

În special, ei au constatat că ciudaţii dinţi canini îndesați se aseamănă foarte mult cu cei ale rudelor umane dispărute, Ardipithecus ramidus  şi Australopithecus afarensis, speciile cel mai bine cunoscute după aşa numitele fosile „Lucy”.

În ciuda separării geografice, posibil că atât primatul eurasian de la care provin aceşti dinţi , cât şii ruda sa îndepărtată africană, s-au confruntat cu presiuni evolutive similare.

Acest lucru, i-ar fi condus în mod independent la forme similare ale dinţilor, un fenomen răspândit în evoluție, numit convergenţă.

Experţi externi spun că aceşi dinţi cu greu ar putea „forţa reexaminarea teoriei că oamenii au provenit din Africa”.

În primul rând, trebuie să fim atenţi să nu confundăm omul modern cu homininii, o linie mare care conţine oamenii şi ale noastre cele mai apropiate rude dispărute, sau hominidele, un grup şi mai mare, care include homininele, cimpanzeii, gorilele şi alte maimuțe antropoide.

Numeroasele dovezi fosile şi genetice indică o origine africană pentru oamenii moderni, care au părăsit Africa nu mai devreme de 120 000 de ani în urmă, iar cel mai probabil între 50 000 şi 80 000 de ani în urmă.

Dinţii Eppelsheim sunt cu aproximativ de o sută de ori mai în vârstă. Dacă chiar dinţii Eppelsheim ne spun ceva despre evoluţia umană, este ceea că ei ne ajută să clarificăm unde şi cum au trăit şi evoluat cei mai timpurii hominizi.

Dar, unii experţi în domeniu îndeobște se întreabă dacă dinţii aparţin unui hominid.

Dintele canin descris în lucrare are o formă neobișnuită şi interesantă, spune paleontologul de la Universitatea din Toronto (en), Bence Viola, expert în dinţii rudelor dispărute ale oamenilor.

Cu toate acestea, molarul – care spune el este dintele cel mai important în scopul clasificării – contrazice orice caz de o conexiune umană.

„Eu cred că acesta este un zgomot pentru nimic”, spune el într-un email.

„Cel de-al doilea dinte (molar), despre care ei spun că ar proveni de la acelaş individ, categoric nu este hominin, [şi], de asemenea, aş zice că nu e hominoid”.

Pe de altă parte, majoritatea experților contactați de National Geographic spun că molarul probabil aparține unei specii de pliopithecoid, o ramură primitivă a primatelor care au trăit în Europa şi Asia aproximativ şapte şi 17 milioane de ani în urmă.

Pliopithecoidele sunt rude foarte îndepărtate ale oamenilor. Unii paleontologi susţin că acest grup să despărțit de la strămoșii comuni ai Cercopitecidelor şi maimuțelor antropoide.

Cu alte cuvinte, este posibil ca oamenii moderni să fie mai strâns înrudiți cu babuinii decât cu specia reprezentată prin aceşti dinţi.

În orice caz, rămâne de văzut ce vor sugera cercetările ulterioare a acestor dinţi fosili.

Actualul consens ştiinţific sugerează că oamenii moderni, înainte de a se răspândi în întreaga lume 70 000 de ani în urmă, au evoluat în Africa de est undeva între 400 000 şi 200 000 de ani în urmă.

Dinţii vor fi expuşi la sfârșitul lunii octombrie la o expoziţie de stat, înainte de a fi îndreptați către Muzeul de Istorie Naturală din Mainz.

Regiunea unde ei au fost descoperiţi a fost o atracție pentru vânătorii de fosile de aproape 200 de ani.