O parte din oamenii de știință exprimă îndoieli privind rezultatele acestui nou studiu, bazat pe probe de ADN
Oamenii de ştiinţă susţin că ei au urmărit regiunea de origine ancestrală a tuturor oamenilor vii până la o zonă vastă ce se extindea pe o bună parte a Botswanei de azi şi a servit drept o oază pe o întindere de altfel uscată a Africii la acea perioadă.
Peticul de pământ de la sud de Zambezi a devenit o casă înfloritoare pentru Homo sapiens acum 200 000 de ani, susțin cercetătorii, şi el a menținut o populație izolată fondatoare a oamenilor moderni timp de cel puțin 70 000 de ani.
Vedeţi şi: Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost descoperite în Maroc
Grupul a rămas în regiune până când o schimbare a climei , determinată de modificarea înclinării şi orbitei Pământului, a adus ploi în nord-estul şi sud-vestul continentului, producând coridoare vezi luxuriante care au permis oamenilor timpurii să se răspândească pe noi teritorii, spun oamenii de știință.
„”Noi știam de multă vreme că oamenii moderni își trag originea din Africa acum aproximativ 200 000 de ani, dar locul de unde, până la acest studiu, nu se știa exact”, a spus prof. Vanessa Hayes (en), genetician şi autorul principal la studiul Institutului de Cercetări Medicale Garvan din Sydney.
Concluziile, ce au stârnit mirarea în rândul unor experți, se bazează pe o analiză a 1217 de probe de ADN mitocondrial, materialul genetic, aflat aproape în toate celule, al mitocondriilor, care funcționează similar unor baterii.
Vedeţi şi: Au fost descoperite primele eucariote fără mitocondrii
Toate ADN-urile utilizate au provenit de la oamenii ce trăiesc astăzi în sudul Africii, inclusiv Khoisan (en), o populație ce vorbește cu consoane „clic” şi care tradițional sunt culegători-vânători.
Hayes şi colegii ei au folosit ADN-ul mitocondrial, care este transmis exclusiv de la mamă la copil, pentru a desemna cea mai veche linie maternă omenească existentă astăzi.
Potrivit raportului lor din revista Nature, aşa numita linie L0 şi sub-ramurile ei indică spre o „casă ancestrală” ce se extinde din Namibia în Botswana şi Zimbabwe.
Apoi, cercetătorii au apelat la dovezi geologice, arheologice şi fosile, pentru a obține detalii referitor la climatul şi ecosistemul general în regiune la acea vreme.
Ei au descoperit că un corp de apă de dimensiunea Noii Zeelande, numit lacul Makgadikgadi, a dominat odată zona, dar a început să se dezbine într-o zonă umedă masivă în urmă cu 200 000 de ani.
„El ar fi fost foarte luxuriant şi a furnizat un habitat potrivit pentru înflorirea vieții sălbatice şi a oamenilor moderni”, a spus Hayes (en).
Conform analizelor ADN, linia L0 s-a divizat în urmă cu 130 000 de ani, când o parte din populația fondatoare s-a mutat spre nord-est de-a lungul unei rute vegetale verzi ce s-a deschis pe măsură ce ploile au umezit pământul arid.
Vedeţi şi: Cel mai vechi ADN uman secvenţiat vreodată ar putea rescrie arborele evolutiv uman
Un al doilea val de migrație s-a îndreptat spre sud-vest, aproximativ 20 000 de ani mai târziu, deoarece, în această direcție ploile, de asemenea, au favorizat creșterea vegetației.
Cei care s-au îndreptat spre nord-est au dat naștere la populații agricole, în timp ce cei care au plecat spre sud au devenit culegători-vânători de coastă, cred oamenii de știință.
„În esență, acești strămoși au fost primii exploratori umani”, a spus Hayes (en).
Dar, alţi cercetători nu au fost convinși.
„Eu, bineînțeles, sunt precaut în ceea ce privește utilizarea distribuțiilor genetice moderne pentru a deduce exact unde trăiau populațiile ancestrale acum 200 000 de ani, în special pe un continent aşa de mare şi complex ca Africa”, a spus Chris Stringer (en), ce studiază originile umane la Muzeul de Istorie Naturală din Londra.
„La fel ca şi multe alte studii ce se concentrează doar pe un fragment mic de genom, o regiune, o producere de unelte din piatră sau o fosilă ‘critică’, acesta din urmă nu poate cuprinde întreaga complexitate a originilor noastre mozaice, fără a fi luate în considerare cu alte date”.
Stringer mai subliniază, potrivit analizelor cromozomului Y masculin, strămoşii noştri purtători de Y ar fi putut fi originari din vestul Africii.
În plus, studiile ce au analizat genomi întregi, indică că populațiile ce au migrat din Africa sunt de origine din estul continentului.
„Aceste şi multe alte date sugerează că suntem un amalgam de strămoși din diferite regiuni a le Africii, desigur, nu fără adăugarea încrucișărilor cu alte grupuri umane din afara continentului”, a spus el (en).
Vedeţi şi: Fata preistorică a avut părinți aparținând diferitor specii umane
Sarah Tishkoff, geneticiană la Universitatea din Pennsylvania, de asemenea, a exprimat unele îndoieli.
„De unde ei pot ști că nu există alte linii mai vechi în alte regiuni, dacă ele nu au fost incluse în studiu?”, a spus ea (en).
Lasă un răspuns