În fiecare zi, noi căutăm răspuns la întrebarea: Ce este fericirea? Noi facem lucruri teribile, căutăm mari realizări, dragoste adevărată, sau uneori ne afundăm în căutări adânci spirituale. Fiindcă noi într-adevăr vrem să fim fericiţi. Dar trebuie să ştiţi că toate senzaţiile care ne fac să ne simţim fericiţi se produc la noi în organism în special în creier sub influenţa unor anumite substanţe şi procese chimice.
Organismul uman produce multe substanţe care ne provoacă senzaţii de: plăcere, buna dispoziţie, euforie. Toate aceste substanţe sunt numite de biochimişti, neurotransmiţători, deoarece ele sunt responsabile pentru transmiterea impulsurilor nervoase.
Însă de obicei în limbajul uzual dopamina, serotonina şi endorfina sunt numiţi ca hormoni ai plăcerii sau fericirii.
Apare întrebarea – cum putem obţine mai mulţi hormoni de aceştia fără a dăuna sănătăţii?
Ce este fericrea?: Dopamina – hormonul plăcerii
Dopamina transmite impulsuri nervoase în sistemul mezolimbic a creierului, care este responsabil pentru apariţia plăcerii. Cu cât nivelul de dopamină este mai înalt – cu atât senzaţiile sunt mai evidenţiate.
Nimeni nu îşi poate refuza în dreptul de a primi plăcere. De aceea, oamenii tind să-şi ridice nivelul de dopamină în creier. Cu toate acestea lucrurile nu sunt aşa de simple cum par la prima vedere.
Cel mai simplu pare ideea de a folosi dopamina sub formă de medicament. Dar ea – nu este doar un neurotransmiţător responsabil pentru transmiterea impulsurilor nervoase, dar şi un hormon normal, care are efect şi asupra lucrului inimii. Şi de folosit mijloace cu efect asupra inimii pur şi simplu pentru plăcere este extrem de periculos.
În schimb sunt substanţe răspândite, care provoacă generarea de dopamină în sistemul mezolimibic. Acestea sunt alcoolul şi nicotina. Precum şi alte componente a fumului de tutun, şi anumite droguri (spre exemplu, cocaina) blochează distrugerea dopaminei după ce ea a provocat efectul dorit – şi nivelul de plăcere în creier creşte.
Cu toate acestea alcoolul, nicotina, şi alte droguri, de aceea şi sunt numite aşa pentru că provoacă dependenţă, ne mai vorbind de alte consecinţe grave pentru sănătate.
Mai mult ca atât, renunţarea la stimulatoare la momentul când sa format deja dependenţa faţă de ele aduce la aşa numitul sindrom sevraj, aşa că nici nu face de început.
Ce rămâne atunci de făcut? Ce ne poate aduce plăcere. Spre exemplu o emisie puternică de dopamină provocă sexul cu persoana iubită. Aproape acelaşi efect puternic îl are muzica şi orce altă ocupaţie plăcută. Apropo, chiar şi gândurile despre un viitor lucru plăcut provoacă o emisie puternică de dopamină.
Serotonina – hormonul bunei dispoziţii: Mâncarea şi bateriile solare
Dacă dopamina este „hormonul plăcerii”, apoi serotonina este – „hormonul bunei dispoziţii”. Eliberarea sa în organism aduce la îmbunătăţirea dispoziţiei şi sporirea activităţii locomotore. Iar lipsa de serotonină aduce la depresie.
Există medicamente care cresc nivelul de serotonină în organism. Anume aceasta fac antidepresantele: ele blochează recaptarea serotoninei în sinapse după ce serotonina şi-a îndeplinit funcţia. Dar ele nici într-un caz nu trebuie folosite fără prescripţia medicului. Fără o prescripţie individuală este foarte uşor de depăşit doza. Iar excesul de serotonină poate duce chiar şi la deces.
Mai mult ca atât, spre deosebire de dopamină, nivelul de serotonină se poate de ridicat relativ fără urmări neplăcute, mâncând ceva potrivit. Totul constă în faptul că, serotoninul se se formează în organism din aminoacizii triptofanului, anume de acea produsele bogate în triptofan aşa ca ciocolata neagră, nucile, curmalele şi bananele, aduc la o uşoară creştere emoţională. Un fel de antidepresante naturale.
Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă
Însă nu trebu de uitat că aceste produse sunt cu un conţinut mare de grăsimi şi zahăr. De aceea consumul de tablete întregi de ciocolată sau banane cu kilogramele pentru îmbunătăţirea stării de spirit, nu face. Dar iată consumul de roşii, la fel bogate în triptofan, aşa restricţii nu sunt.
O creştere a nivelului serotoninei o provoacă şi dulciurile. Aici calea chimică de la produsele alimentare până la creier este mai lungă: glucoza făcând parte din compoziţia carbohidraţilor, intrând în organism provoacă emisie de insulină în sânge, care stimulează descompunerea proteinelor în aminoacizi în ţesuturi, şi prin urmare ridicare nivelului de triptofan în sânge.
Dar aici deasemenea există un pericol. În primul rând excesul de carbohidraţi în sânge duce la greutate excesivă. Şi în al doilea rând există şansa de a obţine aşa numitul „sindrom Sweet Tooth (iubitor de dulciuri)”: organismul repede se deprinde cu faptul că dulciurile duc la creşterea nivelului de serotonină, şi la orice indiciu de depresie cere cât mai mult dulce.
În afară de aceasta, sinteza de serotonină în organism este stimulată şi „de la sine” – datorită luminii solare. Tocmai de aceasta pe timp de iarnă sau cei care duc un mod de viaţă preponderent nocturn au o dispoziţie proastă. Astfel e util de a lua cea mai mare parte a concediului de odihnă nu vara, când e soare şi lumină e şi aşa destulă, dar în perioada de an mai sumbră – toamna târzie sau iarna. Plecaţi în vacanţă, după posibilitate, în regiunile unde ziua încă e destul de lungă.
Numai nu face de exagerat cu expunerea la soare. Arsurile de soare şi melanomul – e un preţ prea mare pentru un exces de serotonină.
Ce este fericirea?: Endorfinele – euforia
Endorfinele sunt produse de orgamism ca răspuns la stres cu scopul de a reduce durerea. Comunicând cu aşa numiţii receptori opiacei, ele micşoreză durerea şi provoacă euforie – o recompensă specifică organismului pentru a scăpa de durere.
Receptorii opiacei au fost descoperiţi de oamenii de ştiinţă când ei au încercat să afle de ce aşa droguri ca morfina şi heroina fac oamenii să simtă atât de bine.
Aşa dar multe droguri, cum ar fi opiumul spre exemplu, funcţionează la fel, nu degeaba receptorii sunt numiţi opiacei. Numai că drogurile sunt mai puternice şi dovedesc să intre în contact cu receptorii primii.
Cu toate acestea stimularea artificială a receptorilor opioizi, ca şi în cazul dopaminei cauzează o dependeţă puternică şi rapidă. Şi îndată ce stimulentul artificial dispare, organismul întâmpină primele probleme – atât cu durerea cât şi cu euforia. Se declanşează aşa numitul sindrom de retragere: apariţia simptomelor, la eliminarea cărora lucra substanţa.
A fost demonstrat că eliberarea de endorfine mareşte senzaţia de fericire, permite oamenilor de a suporta dureri fizice, a reduce foamea, a creşte răspunsul imun.
Există peste douăzeci de tipuri diferite de endorfină şi ele toate aparent transformă oamenii în supraoameni. Dar pentru a deveni supraom, va trebui să aveţi o istorie de origine dureroasă.
Este oare o modalitate de a creşte cantitatea de endorfină în organism? Desigur există. În primul rând, biochimicii sunt de părerea, că euforia de la admirarea operelor de artă şi euforia orgasmului sunt de natură endorfină.
În al doilea rând, o cantitate mică e endorfină se produce în timpul exerciţiilor fizice moderate. Aşa organismul se găteşte pentru starea de stres, care şi este activitatea fizică. Pentru ca endorfină să fie mai multă, se necesită activitate fizică regulată şi îndelungată. Este chiar şi aşa termin „euforia alergătorului” – stare de o uşoară recuperare emoţională în timpul alergatului de lungă durată. Prin urmare pentru a fi mai fericiţi, alergaţi, săriţi şi dansaţi cu plăcere – în sensul cel mai direct al cuvântului.
Ei bine şi în al treilea rând, natura a făcut un cadou pentru toate femeile – începând de la a treia lună de sarcină în sânge sporeşte cantitatea de endorfină. Un bonus nu rău !
Lasă un răspuns