Inborş

Tot ce-i mai interesant

  • Lume
  • Ştiinţă
  • Universul
  • Curiozităţi
  • Istorie
  • Natură
  • Sănătate
  • Tehnologii

Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?

aprilie 26, 2016 by Vladimir Moşoglu Leave a Comment

Cele mai bune exerciţii pentru creier
Potrivit unui nou studiu remarcabil pe şobolani, unele forme de exerciţii ar putea fi mult mai eficiente decât altele în ceea ce priveşte creşterea volumului creierului.

Pentru prima dată oamenii de ştiinţă au comparat impactul neurologic al diferitelor tipuri de exerciţii: alergatul, antrenamentul cu greutăţi şi antrenamentele de mare intensitate.

Rezultatele surprinzătoare sugerează că antrenamentul de intesitate mare poate fi nu cea mai reuşită opţiune pentru sănătatea creierului pe termen lung.

Aşa cum s-a scris de multe ori, exerciţiile modifică structura şi funcţionarea creierului.

Studiile la animale şi oameni au arătat că activitatea fizică, în general, creşte volumul creierului şi poate reduce numărul şi dimensiunea ‘găurilor’ legate de vârstă în substanţa albă şi cenuşie a creierului.

De asemenea exerciţiile, probabil cel mai semnificativ, cresc neurogeneza la adulţi, care constă în crearea de noi celule nervoase într-un creier deja matur.

Studiile au arătat, că animalele celea care au efectuat exerciţii în roţi sau pe benzi de alergare, comparativ cu cele inactive,  au arătat o dublare sau chiar triplare a numărul de neuroni, care apar după aceea în hipocampul animalelor, o zonă-cheie a creierului răspunzătoare pentru memorie şi învăţare.

Oamenii de ştiinţă cred că exerciţiile fizice au impact similar şi asupra hipocampusului uman.

Însă până acum, aceste studii a neurogenezii şi exerciţiilor fizice din motive evidente s-au bazat pe alergarea la distanţe mari.

Rozătoarele de laborator ştiu cum să alerge.

Dar iată, dacă alte forme de exerciţii, de asemenea, cresc rapid neurogeneza a fost necunoscut şi acum acest fapt manifestă un interes în creştere, datorită unei popularităţi tot mai mari a programelor de antrenamente, cum ar fi antrenamentele cu greutăţi şi cele de intensitate mare.

Deci, pentru un nou studiu, care a fost publicat recent în Journal of Physiology, cercetătorii de la Universitatea Jyvaskyla din Finlanda şi alte instituţii, au colectat un grup mare de şobolani masculi adulţi.

Cercetătorii au injectat şobolanilor o substanţă care marchează noile celule ale creierului şi apoi i-au împărţit în grupuri aparte, fiecare cu programe de antrenament diferit,  plus o grupă de control rămasă inactivă.

Unora din animale li s-au instalat în cuşti roţi de alergare, permiţându-le să alerge în voie.

Cei mai mulţi au alergat moderat, câte câţiva kilometri pe zi, deşi, kilometrajul a variat individual.

Alţii au efectuat antrenamente de rezistenţă, care implica şobolanii în escaladarea unui perete cu greutăţi mici ataşate de cozile lor.

Pe când alţi şobolani au fost implicaţi în echivalentul de antrenamente de mare intensitate pentru rozătoare.

Pentru acest regim, animalele au fost plasate pe benzi de alegare mici care implicau un sprint într-un ritm foarte rapid şi intens timp de trei minute, urmat de două minute de mişcare lentă, cu întregul ciclu repetat încă de două ori, în total de 15 minute de alergare.

Această rutină a continuat timp de şapte săptămâni, după care cercetătorii au examinat microscopic ţesutul cerebral din hipocampusul fiecărui animal.

În funcţie de modul în care fiecare animal s-a antrenat, ei au descoperit niveluri foarte diferite de neurogeneză, .

Acei şobolani care au alergat în roţi au arătat niveluri robuste de neurogeneză.

Ţesutul hipocampului lor mişuna de noi neuroni, mult mai mult decât creierul animalelor din grupul sedentar.

Cu cât alergătorul a acoperit o distanţă mai mare în timpul experimentului, cu atât mai multe celule noi a conţinut creierul lui.

Vedeţi şi: 62 de curiozităţi despre creier şi mituri demascate care sunt încă răspândite

Mult mai puţini neuroni noi au fost în creierul animalelor care au completat antrenamentele de intensitate mare.

Ele au arătat un număr mai mare de celule nervoase noi, dar mult mai mic decât la alergătorii de distanţă.

Iar şobolanii implicaţi în antrenamentele cu greutăţi, deşi, au fost mult mai puternici la sfârşitul experimentului decât la început, nu au arătat nici o creştere vizibilă a neurogenezei.

Ţesutul hipocampului lor a arăta la fel ca cel al animalelor care nu s-au antrenat de loc.

Evident că, şobolanii nu sunt oameni. Dar, implicaţiile acestor constatări sunt provocatoare.

Ele sugerează, că “exerciţiile aerobice continui ar putea fi mult mai benefice pentru sănătatea creierului, de asemeni, şi pentru oameni”, a declarat Miriam Nokia, cercetătorul de la Universitatea din Jyvaskyla, care a condus studiul.

Dar iată faptul, de ce alergarea la distanţă stimulează o neurogeneză mult mai puternică decât alte tipuri de antrenamente nu este clar, deşi, Dr. Nokia şi colegii săi presupun că alergatul la distanţe mari stimulează eliberarea unei anumite substanţe în creier, cunoscute ca factorul neurotrofic derivat din creier(brain-derived neurotrophic factor B.D.N.F.(en)), care răspunde pentru reglarea neurogenezii.

Cu câţi mai mulţi kilometri animalul aleargă, cu atât mai mult B.D.N.F. produce.

În schimb, antrenamentele cu greutăţi, deşi sunt extrem de benefice pentru sănătatea musculară, s-a dovedit anterior că au un efect redus asupra nivelului de B.D.N.F. în corp, a spus Dr.Nokia, ceea ce ar putea explica de ce în acest studiu nu au contribuit la creşterea neurogenezei.

În ceea ce priveşte beneficiile potenţiale pentru creier a antrenamentului de mare intensitate, ele ar putea fi subminate de însăşi intensitatea lor, a spus Dr. Nokia.

Antrenamentul de mare intensitate este prin intenţie mult mai stresant şi fiziologic mai epuizabil decât alergatul moderat, iar “stresul tinde să scadă neurogeneza hipocampului la adulţi”, a spus ea.

Totuşi, aceste rezultate nu semnifică că doar alergatul şi programele de antrenament cu anduranţă moderată întăresc creierul, a spus Dr. Nokia.

Aceste activităţi par să stimuleze cea mai mare neurogeneză în hipocampus.

Dar, antrenamente de mare intensitate şi cu greutăţi, probabil duc la alte modificări, în alte părţi ale creierului.

De exemplu, s-ar putea să favorizeze crearea de vase sangvine suplimentare, cât şi noi conexiuni între celule creierului sau din dinte diferite părţi ale creierului.

Aşa că, dacă în prezent faceţi antrenamente exclusiv cu greutăţi şi de intensitate mare, continuaţi.

Dar dacă, de asemenea, vă veţi implica într-o alergare de ocazie sau o cursă cu bicicleta, aceasta va fi o bună investiţie în sănătatea hipocampului dumneavoastră.

Filed Under: Sănătate, Ultimele articole Tagged With: anatomie, biologie, creier, util

About Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor.

În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare astăzi

  • Fructe exotice - Durian 23 fructe exotice ciudate de care veţi fi cu sigu... 51 views | posted on 12/11/2015
  • Super-pământ aproape la fel de vechi ca Universul Astronomii au descoperit un super-pământ aproape l... 44 views | posted on 31/01/2021
  • Musée Grévin - monumente şi obiective turistice din Franţa 20 Cele mai vizitate monumente şi obiective turist... 21 views | posted on 04/11/2015
  • Cele mai mari cascade - Casca Angel 15 Cele mai mari cascade din lume, unele despre ca... 18 views | posted on 10/09/2015
  • Albatrosul - animale din antarctica 23 Animale din Antarctica şi Polul Sud 16 views | posted on 27/03/2018
  • Curiozităţi despre Egiptul antic - egiptenii urau părul 25 curiozităţi despre Egiptul Antic mai puţin cuno... 15 views | posted on 22/05/2016
  • Curiozitati despre pasari - Onagadori 51 Curiozităţi despre păsări 15 views | posted on 16/11/2014

Ultimele interesante

Materia întunecată ar putea fi făcută din găurile negre de la începuturile timpului

aprilie 4, 2021

Idolul Shigir — cea mai veche statuie de lemn din lume

Cea mai veche statuie de lemn din lume are o vechime de peste 7000 de ani

aprilie 2, 2021

Cern — dovezi ale unei noi fizici

Dovezi ale unei noi fizici la Cern? Indici a unei noi forțe a naturii

martie 28, 2021

Gaură de vierme traversabilă

Găurile de vierme din Univers sunt pe deplin traversabile, arată noile calcule

martie 21, 2021

Fulguritul creat de fulgere ar fi putut provoca viața pe Pământ

Fulgerele străvechi ar fi putut provoca viaţa pe Pământ

martie 20, 2021

GJ 1132 b — O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obţinut a doua atmosferă

O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obținut a doua atmosferă, după ce a pierdut-o pe cea inițială

martie 14, 2021

Călătoria cu viteza luminii

Călătoria cu viteza luminii este posibilă în limitele fizicii lui Einstein, susține un astrofizic

martie 13, 2021

Taguri

alimentaţie sănătoasă anatomie animale antropologie arheologie astrofizică astronomie biologie cancer chimie civilizaţii cosmologie cosmonautică creier cuantică curiozităţi curiozităţi biologie curiozităţi din lume curiozităţi istorice curiozităţi ştiinţifice descoperiri descoperiri arheologice ecologie Egipt energie regenerabilă evoluţie exoplanete explorare fizică galaxii genetică geografie geologie găuri negre imagini din natura invenţii marte medicină paleontologie planete sistem solar turism util viaţă pe alte planete zboruri spaţiale

Alte articole interesante

Oamenii de ştiinţă au identificat 97 de regiuni noi în creierul nostru

Voi aveţi puterea să remodelaţi creierul vostru

Oamenii de ştiinţă au confirmat o nouă structură a ADN-ului în celulele umane

Un sarcofag masiv a fost dezgropat în Egipt şi nimeni nu știe cui aparține

Muonii — dovezi “convingătoare” a unei noi forțe a naturii

  • Politica de confidenţialitate

Natură

Pentru prima dată, materia organică crucială pentru viață a fost găsită pe suprafața unui asteroid

Câmpul magnetic al Pământului s-a răsturnat 42 000 mii de ani în urmă. Consecințele au fost dramatice

Tot mai multe dovezi arată că viața pe Pământ a început nu doar de la ARN

Noul dinozaur masiv descoperit, ar putea fi cea mai mare creatură ce a călcat vreodată pe Pământ

Unul dintre cele mai mari mistere ale biologiei “a fost rezolvat” de IA

Categorii

  • Artă (14)
  • Curiozităţi (68)
  • Istorie (111)
  • Lume (164)
  • Natură (170)
  • Poza zilei (24)
  • Sănătate (146)
  • Ştiinţă (254)
  • Tehnologii (115)
  • Ultimele articole (815)
  • Universul (260)

© 2021 Toate drepturile rezervate · Inbors.com · Construit pe Genesis Framework

sponsored