Descoperirea întoarce înapoi cu o jumătate de milion de ani în urmă originea genului nostru, Homo.
Într-o rară coincidenţă a noilor probe, două maxilare fosile aruncă o rază de lumină pe una dintre cele mai întunecate mistere a evoluţiei umane: originea genului nostru Homo. Două mandibule – una o reconstrucţie a unui speciment privot găsit acum o jumătate de secol în urmă, şi altul proaspăt găsit în pământurile neroditoare a Etiopiei – indică Africa de Est ca locul de naştere a originii noastre evoluţionare.
Noua fosilă etiopeană, a fost anunţată online de către revista Science, împingând apariţia Homo pe pesajul est-african înapoi aproape cu jumătate de milion de ani, în urmă cu 2.800 milioane de ani. Data este ademenitor de aproape de ultima apariţie cunsocută, aproximativ cu trei milioane de ani în urmă, a Australopithecus afarensis , o specie cu poziţie de mers verticală şi un creier mic, cel mai bine cunoscută după scheletul supranumit Lucy, considerat de mulţi oameni de ştiinţă ca strămoşul direct a genului nostru. Noul maxilar, cunoscut sub numele de LD-350-1, a fost găsit în ianuarie 2013 doar la 20 kilometri de locul unde a fost găsită Lucy în 1974.
Acesta este un lucru excitant,
a declarat paleontologul Donald Johanson, care a desoperit-o pe Lucy.
Fosilele au fost găsite în regiunea Afar, partea de est a Marelui Rift African, care a dat multe alte premii de fosile a homenizilor – membrii ai familiei extinse umane – inclusiv primele specimente Homo anterior cunoscute, ca spre exemplu maxilarul superior cunoscut sub numele de AL 666-1, datat cu o vechime de 2.3 milioane de ani în urmă.
Specia noastră numită Homo sapiens, este singurul membru supraveţuitor al acestui grup.
Fosile atribuite lui Homo cu o vârstă de două sau trei milioane de ani în urmă sunt extrem de rare. Bill Kimbel, directorul Institutului Orginii Omului din Universitatea de Stat a Arizonei, care a cooperat la conducerea unei analize a noilor specimente, a spus odată că:
Ele pot fi puse într-o cutie mică de pantofi şi va mai rămâne loc încă pentru o pereche bună de pantofi.
Fosila este de la maxilarul inferior din stânga a unui adult. Aceasta combină caracteristici de rudenie, aşa ca forma primitivă a bărbiei cu unele trăsături găsite la unele fosile Homo mai vechi, aşa ca dinţii care sunt mai subţiri ca premolarii a lui Lucy.
Necătând la acest mix, experţii neimplicaţi în cercetare au declarat acest caz ca o dovadă convigătoare că fosila aparţine categoriei Homo.
Desoperirea însemnă că pasul evoluţionar de la maxilarul etiopean la maxilarul a Homo habilis (omul îndemnatic) „nu e aşa de mare”, a declarat un autor al studierii naturii, Fred Spoor, de la Colelgiul Universitar din Londra al Institutului Antropologiei Evoluţionare din Leipzig, Germania.
Altfel spus, pe lângă aceea că este cea mai veche fosilă umană, deasemeni putem presupune că această fosilă mandibulă este o dovadă că a existat o specie intermediară între Australopitec datat cu 3 milioane de ani în urmă şi Homo habilis care a existat acum 2,4 și 1,5 milioane de ani.
Sursă: Foxnews; National Geographic
Lasă un răspuns