Nouă linii roșii pe o așchie de piatră, găsită într-o peșteră din Africa de Sud, ar putea fi cel mai vechi desen făcut de Homo sapiens găsit vreodată.
Artefactul, pe care oamenii de ştiinţă îl cred a avea o vechime de 73 000 de ani, precede cele mai vechi desene abstracte din Europa cunoscute anterior cu circa 30 000 de ani.
“Noi ştim multe lucruri pe care le putea face Homo sapiens, dar nu şi faptul că ei erau capabili a face astfel de desene în această perioadă timpurie “, a declarat Christopher Henshilwood (en), arheolog de la Universitatea din Bergen şi principalul autor al studiului.
Vedeţi şi: Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost descoperite în Maroc
Constatarea, ce a fost publicată în Nature, poate oferi o perspectivă privind folosirea simbolurilor de către omenire, ce au pus bazele limbii, matematicii şi civilizației.
Desenul preistoric a fost descoperit în peștera Blombos, care este la aproximativ 300 km de Cape Town.
Depozitele arheologice de pe acest sit datează cu o vârstă de la 70 000 la 100 000 de ani, cu perioada din timpul Epocii de Piatră Mijlocii.
În interiorul peșterii, oamenii de știință au descoperit dinți de Homo sapiens, vârfuri de suliță, unelte din oase, gravuri şi mărgele de scoici.
Vedeţi şi: Cele mai vechi unelte, găsite recent în afara Africii, pot rescrie istoria umană
Luca Pollarolo, un cercetător la Universitatea Witwatersrand Johannesburg, Africa de Sud, curăţa unele artefacte excavate de pe sit în anul 2011, când a dat peste o așchie mică, ce măsura doar 3,86 cm în lungime şi 1,28 cm în lățime, care părea desenată.
Marcările reprezentau şase linii drepte, aproape paralele care erau încrucișate pe diagonală de trei linii uşor curbate.
“Cred că până acum am văzut mai mult de zeci de mii de artefacte în viaţa mea şi niciodată nu am văzut linii roşii pe o aşchie”, a spus dr. Pollarolo (en).
“Nu-mi venea să cred ce aveam în mâinile mele”.
El i-a contactat pe dr. Henshilwood şi Karen van Niekerk, de asemenea un arheolog de la Universitatea din Bergen, şi au căzut de acord că aşchia era demnă de investigare.
Ei au luat artefactul în Franța, pentru a fi examinat de Francesco d’Errico, arheolog de la Universitatea din Bordeaux.
Aici, echipa trebuia să stabilească dacă liniile roşii au fost desenate pe piatră, în caz dacă nu erau, să afle proveniența lor.
Folosind un microscop, un laser şi un microscop electronic de scanare, ei au stabilit că marcajele erau plasate pe partea de sus a pietrei şi au fost făcute din ocră roșie, un tip de pigment natural adesea folosit în picturile preistorice din peșteri.
De fapt, oamenii din peștera Blombos au făcut picturi din ocră încă 100 000 de ani în urmă.
“Apoi a trebuit să determinăm cum au fost făcute aceste linii?” a spus dr. Niekerk.
“Au fost pictate sau desenate?”
Ei au recreat pictura de ocră, după ce au transformat un bețișor de lemn într-o periuță şi au făcut linii pe aşchii de piatră comparabile cu cele de pe specimen.
Ei au mai făcut un model, dar de data aceasta au făcut liniile cu un creion de ocră.
Apoi ei au comparat marcajele de vopsea şi cele de creion făcute, cu cele de pe artefact.
Ei au stabilit că modelul preistoric transversal era un desen, nu o pictură, realizat cu un vârf de creion care cel mai probabil măsura doar aproximativ dela 1 până la 3 milimetri în grosime.
Vedeţi şi: Fata preistorică a avut părinți aparținând diferitor specii umane
Această distincție între o pictură şi desen este importantă, potrivit lui dr. Henshilwood, deoarece amestecurile de vopsea se pot usca.
Ceea ce o face mai puţin utilă, decât creionul de ocră ce putea folosit de omul preistoric oricând el sau ea dorea să facă simboluri, fără a se complica amestecarea vopselei.
Dr. Henshilwood şi echipa sa au arătat că liniile roşii au fost trase pe o suprafaţă netedă.
Ce a indicat asupra faptului că aşchia a fost odată parte a unei pietre mai mari, pe care oamenii preistorici ar fi folosit-o pentru a măcina ocra.
De asemenea, ei au arătat că liniile originale, cel mai probabil, se extindeau în afara aşchiei de piatră, îainte ca ea să fi fost despicată.
Ei nu pot spune cu certitudine cu ce intenție a fost făcut desenul şi dacă este vorba de o simplă mâzgălitură sau de ceva cu o semnificație mai mare.
Dar, ei au presupunerile lor.
“Eu sunt convins că ele sunt mai mult decât pur şi simplu nişte marcaje întâmplătoare”, a spus dr. Henshilwood (en).
“Cred că este cu siguranță un simbol şi există un mesaj acolo”.
De asemenea, ei cred că desenul a fost făcut de un membru al speciei noastre şi nu de alt hominin, deoarece ei au găsit doar rămășițe de Homo sapiens în peșteră.
Cele mai vechi exemple de tehnici de desen abstract şi figurativ înainte de această descoperire, au fost cele din peştera Chauvet (en) în Franţa, peştera El Castillo (en) din Spania, peştera Apollo 11 (en) din sudul Namibiei şi peştera Maros din Indonezia, unele dintre care datează cu aproximativ 42 000 de ani.
De asemenea, un studiu recent a descoperit picturi neanderthale făcute din ocră în Europa, care aveau o vârstă de 64 000 de ani.
“Până acum, noi nu știam că desenul făcea parte din repertoriul unui Homo sapiens preistoric”, a spus dr. van Niekerk.
Dr. Henshilwood, a spus că în această peșteră au fost descoperite şi alte modele asemănătoare de marcaje încrucișate şi încurcate gravate în bucăți de ocră.
Cea mai recentă constatare, a spus el, a furnizat dovezi suplimentare că oamenii timpurii din Africa au folosit simboluri şi gândirea abstractă într-o multitudine de metode, aşa ca, desenul, pictura, gravura şi crearea bijuteriilor.
“Autorii au dreptate că acest lucru reprezintă cel mai vechi marcaj vizual intenționat de până acum făcut de Homo sapiens”, a spus Paul Pettitt (en), un arheolog de la Universitatea Durham din Anglia, ce nu a fost implicat în studiu.
“Noua descoperire este crucială pentru înţelegerea noastră a apariției culturii vizuale, deoarece documentează transferul unui astfel de motiv pe piatră, într-un act intenționat”.
În schimb, Dar Lyn Wadley, un arheolog de la Universitatea Witwatersrand, a declarat că “nu este convinsă că în baza probelor actuale se poate vorbi de o desenare intenționată pe aşchie”.
Dacă desenul se afla pe o aşchie ce a fost odată parte a unei pietre pentru măcinat, folosită pentru a face ocră, ea ar fi vrut să fi văzut cercetătorii efectuând experimente suplimentare ce vor replica şi alte activități decât desenul, pentru a demonstra că marcajele de ocru nu au fost făcute neintenționat, în timp ce se măcina ocra în pulbere.
Dr d’Errico a ripostat, spunând că măcinarea ocrei pentru pulbere ar fi lăsat mari semne roșii şi nu linii subțiri pe care ei le văd pe artefactul lor.
În timp ce dezbaterea rămâne nesoluționată, cercetătorii au dat artefactului, numit inițial CC-L13, un nume nou, preluat dintr-un simbol mult mai modern.
“Noi îl poreclim ‘#L13’, deoarece suntem în anul 2018 şi totul are hashtag-uri”, a spus dr. van Niekerk.
Lasă un răspuns