Cel mai vechi hominin strămoş uman posibil a trăit în Europa, nu în Africa

În 1944, construind un buncăr în Grecia, soldaţii germani au descoperit o mandibulă fosilizată.

Specimenul era într-o stare proastă, doar o mandibulă curbă cu dinţii săi în mare parte fărmaţi.

„S-a considerat un specimen cu care nimeni cu adevărat nu ştia ce să facă”, a declarat paleobiologistul  David R. Begun, profesor la Universitatea din Toronto.

Dar, o nouă analiză a acestui maxilar fărmat, a arătat că osul are o vechime de aproximativ 7 milioane de ani.

Deasemenea, mandibula are unele caracteristici asemănătoare cu cele umane, a spus el.

Begun şi colegii săi spun că, fosila ar putea fi aparţinut celui mai vechi strămoş uman cunoscut.

În plus, fosila indică că strămoşii noştri  s-au separat de la maimuţe în Europa de Sud – nu în Africa.

Ambele, sunt afirmaţii îndrăzneţe şi foarte disputate. Dar, însăşi fosila este un specimen rar al unei maimuţe aproximativ din perioada ultimului strămoş comul al cimpanzeilor şi oamenilor.

În cele două rapoarte (en) publicate recent în PLOS One, oamenii de ştiinţă descriu fosila şi posibilul mediu de savană în care a trăit specia.

Cercetătorii susţin că regiunea Mediteraniană de est, ca şi Africa tropicală, ar putea „la fel de probabil” fi locul separării maimuţelor şi oamenilor, precum şi a originii strămoşului uman.

Alţi experţi în preistoria umană nu sunt de acord, indicând probe fosile ample, ce demonstrează că hominizii, adică oamenii non-maimuţe şi strămoşii lor, se trag din Africa şi au migrat spre nord.

Vedeţi şi: Top 10 mistere despre evolutia omului

„David Begun în mod repetat a propus că, maimuţa africană şi încrengătura umană a apărut în Europa şi că gorilele, cimpanzeii şi oamenii provin de la un membru european timpuriu al acestui grup, care apoi a migrat în Africa”, a spus Jay Kelley, un paleontolog de la Institutul Originii Umane al Universităţii de Stat din Arizona.

„Acest scenariu ‘înapoi în Africa’ a atras doar câţiva adepţi sau chiar nici unul”.

„Consensul cel mai apropiat”, spune Kelly într-un email, este că, „descendenţa homininilor a apărut în Africa”.

Maxilarul în cauză a aparţinut unui primat pe care antropologii l-au numit anterior, Graecopithecus freybergi. 

În noul studiu, cercetătorii de la Universitatea Tübingen din Germania au utilizat tomograful computerizat pentru a cerceta interiorul mandibulei.

Ei, deasemenea, au analizat un premolar superior al unui altui primat descoperit în Bulgaria, datat cu ajutorul studiilor paleomagnetice cu o vechime de 7,2 milioane de ani.

Autorii noilor studii sugerează că acest dinte ar fi putut proveni de la un alt membru al aceleiaşi specii.

Scanările maxilarului au arătat unele similitudini cu strămoşii umani.

În ciuda dinţilor fărmaţi, rădăcinile îngropate în osul maxilarului au rămas intacte.

„Rădăcina caninilor era foarte scurtă”, a spus Begun. „Iar, rădăcinile premolarilor erau simplificate, parţial contopite.

Ambele aceste caracteristici le găsim doar la membrii liniei umane”.

Ce priveşte dintele friabil, grosimea smalţului a exclus şi alte maimuţe vechi mai bine documentate, aşa ca Ouranopithecus, spun oamenii de ştiinţă.

Dar, ei nu pot dovedi cu certitudine absolută că dintele vine de la Graecopithecus freybergi.

„Eu într-adevăr apreciez aşa o analiză detailată a maxilarului Graecopithecus –  deocamdată singura fosilă din genul său”, a spus Richard Potts, paleontologul care conduce Programul Institutului Smithsonian al Originii Umane.

„Dar cred că, principala revendicare a lucrării depăşeşte cu mult dovezile”.

Potts, care nu a fost implicat în studiu, a menţionat, „Perioada de glorie a diversităţii maimuţelor a avut loc în Eurasia între 12 – 10 milioane de ani în urmă”.

Acest grup divers de primate a migrat la latitudini mai sudice – şi anume în Africa şi Asia – pentru a scăpa de temperaturile în scădere din emisfera nordică şi de schimbările sezoniere mai pronunţate.

Acesta a fost „un mic suport” pentru ideea că homininii au apărut înainte de a părăsi Europa.

„Eu nu cred că acesta este un caz convigător ce ar demonstra că homininii au apărut mai degarabă în Asia, decât în Africa.

Ar putea fi probabil”, a declarat profesorul de antropologie,  Susan C. Antón, de la Universitatea din New York, care nu a fost afiliată cu recentul studiu.

Dar, deoarece toţi hominizii mai târzii au fost găsiţi în Africa, cea mai simplă explicaţie „este originea Africană”, a spus ea.

Kelly a pus la îndoială semnificaţia rădăcinii contopite a premolarului. Unii dintre hominizii timpurii nu au avut rădăcini contopite, în timp ce hominizii mai târzii, au avut-o, a spus el.

Având în vedere această descrepanţă, caracteristica dată „ar fi putut evolua independent în diferite linii descendente”, a spus el.

„Dovezile că, diminuarea rădăcinilor caninilor indică la statutul de hominin Graeco, deasemenea, nu este prea convingătoare”, a spus Potts.

Doar o singură rădăcină de canin a fost studiată. În plus, a spus el, nu există nici o modalitate de a examina rădăcina în context cu întreg dintele – caninul avea coroana fărmată.

„Deci, există prea puţină bază pentru a accepta excepţionala afirmaţie că o fosilă din Grecia cu o vârstă de 7,2 milioane de ani, este cel mai vechi strămoş uman cunoscut!”

Vedeţi şi: Oamenii de știință au găsit „cel mai vechi strămoş uman”

„Eu sunt primul care recunosc că ceea ce avem este pre puţin pentru a fi ideal”, a spus Begun.

„Avem nevoie de maxilare conservate mai bine şi câteva oase ale membrelor, pentru a ne spune dacă a fost sau nu biped”.

Locul urban din Atena, unde a fost descoperit maxilarul este acum prea dezvoltat pentru vânat de fosile.

Dar, acolo unde a fost găsit dintele singuratic în Balcani, la nord de Atena dincolo de Marea Egee, au mai rămas aflorimente stâncoase vechi.

Begun a spus că intenţionează să se deplaseze în Bulgaria pentru a căuta fosile suplimentare.

„Dacă aveţi un dinte”, a spus el, „aceasta înseamnă că trebuie să existe şi alte exemplare acolo”.