Anul sa încheiat deja aşa dar acum este cel mai potrivit moment pentru a reflecta asupra unora dintre cele mai mari descoperiri ştiiţifice realizate în anul 2015. A fost un an mare, cel puţin, această uluitoare listă top aleasă garantat vă va provoca sentimente ştiinţifice cu fiori.
Vedeţi şi: 10 cele mai uimitoare descoperiri arheologice din 2015
Apă lichidă pe Marte
Ceva timp în urmă, în luna septembrie, NASA ne-a promis că au un anunţ mare ascuns în mâneca lor. Pe data 28 a lunii agenţia a prezentat lumii dovezi a existenţei de apă sărată ce curge pe suprafaţa planetei.
Aceste dovezi au venit sub formă de linii periodice pe pante, în mare parte şanţuri întunecate pe părţile laterale ale craterului, care au fost înregistrate de nava spaţială Mars Reconnaissance Orbiter.
Instrumentele sondei nu numai au fost capabile să demonstreze că aceste linii se schimbă sezonier, subţiindu-se în timpul lunilor reci, dar ele au demonstrat şi evidenţa a trei săruri hidratate diferite. Ce sugerează că anume prezenţa acestor săruri face posibilă existenţa apei curgătoare pe Marte.
Dar probabil, noi nu ar trebui să luăm acest lucru ca pe o dovadă că pe Planeta Roşie este apă în stare lichidă din belşug. Un nou studiu sugerează că aceste caracteristici numite rigole (şanţuri) marţiene, deşi nu şi fluxurile sezoniere, sunt, de fapt, formate datorită gheţei uscate dar nu a apei sărate.
Vedeţi şi: Robotul Curiosity a descoperit apă în stare lichidă pe Marte
Un nou strămoş uman
Iarăşi, în septembrie, oamenii de ştiinţă cu o mare plăcere au salutat adăugarea unui nou membru în arborele familiei noastre: Homo naledi.
Se crede că a trăit acum aproximativ două milioane de ani. Această specie nou descoperită a fost reprezentată de mai mult de 1 500 de fragmente fosile, de la cel puţin 15 persoane, toate dintr-o singură peşteră din Africa de Sud.
Şi aceste circumstanţe au condus la, probabil, cea mai importantă ipoteză din jurul descoperirii: Reprezentanţii aceastei specii în mod intenţionat depozitau morţii săi într-o zonă izolată, milioane de ani în urmă.
Până la acestă descoperire, acest comportament ritualic se credea a fi unic pentru specia noastră. Această speculaţie a venit după ce alte posibilităţi au fost excluse, cum ar fi târârea corpurilor de către prădători sau spălarea şi aruncare lor în peşteră de apă.
Liderul expediţiei, Lee Berger, a dat de înţeles că descoperirile sunt departe de a fi finisate în acest sistem de peşteri, aşa că probabil anul 2016 va aduce ceva mult mai excitant.
New Horizons a ajuns pe Pluto
Iubita noastră planetă pitică este într-adevăr foarte, foarte departe de noi. De fapt, miliarde de kilometri până la cel mai îndepărtat punct al său. Dar datorită navei spaţiale NASA, New Horizons, care sa apropiat de Pluto în luna iulie, acum avem câteva imagini de rezoluţie înaltă spectaculoase a lumii de gheaţă, care au schimbat părerea nostră despre acest obiect îndepărtat.
Nu doar suprafaţa accidentată scoate în evidenţă caracteristici care au fost cu totul neaşteptate, cum ar fi grupuri de munţi şi dune, dar se pare că planeta pitică prezintă semne a prezenţei mai multor vulcani, care probabil cândva aruncau gheaţă în loc de lavă.
Numiţi cryovolcanoes, aceste presupuse trăsături distinctiv se crede că au fost active în recentul trecut geologic, dar este nevoie de mai multe cercetări înainte ca identitatea lor să fie confirmată.
A fost pornit reactorul de fuziune nucleară
În inimile stelelor, la temperaturi greu de imaginat precum 15 miloane de grade Celsius, atomii celor mai uşoare elemente, hidrogenul şi heliul, se ciocnesc şi fuzionează, formând elemente mai grele şi eliberând cantităţi mari de energie în timpul procesului.
Ce se va întâmpla dacă vom putea reproduce acest proces, aici, pe Pământ? Potenţial ar putea să ne furnizeze o sursă aproape nelimitată de energie verde, o ofertă extrem de atractivă în lumina cantităţii finite de combustibili fosili şi a schimbărilor climaterice.
Nu suntem încă pe punctul de a realiza aceasta, dar oamenii de ştiinţă cu siguranţă fac progrese: La începutul lunii decembrie, inginerii de la institutul Max Planck din Germania au dat startul şi au anunţat că au reuşit cu succes să formeze şi să suspende cu succes plasma de heliu.
În cele din urmă, ei au nevoie de a fi capabili să reţină plasma de hidrogen, dar lucrul cu heliu este un pas important în direcţia cea bună.
Sa atins o înţelegere istorică privitor la climă
Printre toate aceste descoperiri uimitoare, 2015 a fost unul trist în ceea ce priveşte clima. Nu numai că au fost depăşiri continui de temperaturi medii lunare, dar şi câteva luni care au doborât absolut temperaturile record, cu luna octombrie, una din cele mai notabile.
Acest an sa stabilit a fi cel mai cald în istorie, dar 2016 se preconizează a fi chiar mai rău.
Totuşi, în timp ce aceste recorduri doborâte nici într-un caz nu sunt un motiv de sărbătoare, a fost şi un eveniment care merită aplauze. După săptămâni de discuţii şi negocieri, în cele din urmă lumea a ajuns la o înţelegere istorică în Paris, privind schimbările climaterice.
Acceptată de 195 de naţiuni, încălzirea trebuie să se limiteze sub 2° C până în 2100, deşi planul este de a păstra temperatura cât mai posibil aproape de 1.5 ° C.
Asta pentru că temperaturile mult mai ridicate, pot avea consecinţe mult mai grave cu care în special se vor confrunta ţările în curs de dezvoltare, cum ar fi creşterea dezastrelor naturale şi devastatoare creştere a nivelului mării.
Editarea genelor vine în prim plan cu CRISPER
Editarea de gene este mult mai mult decât crearea de câini personalizaţi (en) şi micro-porci (en) (printre altele, ambii realizaţi în acest an).
Oamenii de ştiinţă, nu numai că au reuşit să modifice cu succes gene de embrioni umani, ce au aprins discuţii cu privire la etică, dar, echipa, de asemenea, a reuşit să folosească tehnica pentru a salva viaţa unei fetiţe (en) a cărei leucemie agresivă nu a răspuns la tratamentul medicamentos.
Cu toate că încă nu a fost testată la om, medicilor li sa dat permisiunea de edita celule donorului astfel încât acestea au vânat şi atacat celule canceroase ale fetei.
Toate aceste istorii au ceva în comun: CRISP (en), un instrument pe care noi l-am împrumutat de la bacterii. Acesta a permis oamenilor de ştiinţă de a ţinti direct secvenţe de ADN şi, ulterior, de a le tăia extrem de precis, permiţând modificarea, eliminarea şi chiar introducerea genelor.
În cele din urmă, se speră că aceste tehnici bine stabilite ne-ar putea ajuta să eliminăm boli ereditare, dar oamenii de ştiinţă şi politicienii vor trebui să se asigure în siguranţa acestei proceduri, înainte ca editarea ADN-ului să poată fi utilizată pe scară largă.
Un pompier a căpătat o faţă nouă
Una dintre cele mai uimitoare istorii din ultimele 12 luni a fost cea a lui Patrick Hardison, un pompier în vârstă de 41 de ani din Mississippi care a suferit leziuni faciale severe atunci când un acoperiş arzând a căzut peste el în 2011.
Faţa lui a rămas deformată şi de necunoscut, dar în acest an, datorită unei proceduri inovatoare, i s-a oferit faţa lui David Rodebaugh (en), un mort cerebral (pierderea completă şi ireversibilă a funcţiei cerebrale), lăsat într-o stare vegetativă după un accident de ciclism. Selectarea a fost făcută în funcţie de compatibilitate la înălţime, greutate,culoarea pielei, culoarea părului şi grupa sângelui.
Operaţia a luat 26 de ore pentru a fi finalizată iar câteva luni mai târziu, corpul lui Hardison nu a respins noua piele. El va fi în curând în stare să mănânce alimente normale şi are o îmbunătăţire drastică a vorbirii, oferindu-i complect o viaţă nouă.
Marele Accelerator de Particule din Hadron (Large Hadron Collider – LHC) descoperă pentaquarcul
Pentru prima dată prezis că există în anii 1960, pentaquarcul a fost mult timp căutat de către oamenii de ştiinţă. Şi în cele din urmă el a fost detectat în 2015 (en)datorită Acceleratorului de Particule de la CERN.
Constituit din cinci quarci, cele mai mici particule existente cunoscute la moment, pentacuarcul ar putea explica exact cum este creată materia obişnuită. Face o aluzie la un nou tip de materie, cu particule existente dincolo de cunoştinţele nostre în sfera fizicii subatomice.
Mai sunt multe de făcut în scopul unei cunoaşteri mai bune a pentaquarcului. Dar nu există nici o îndoială că acesta a fost una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din 2015.
Lasă un răspuns