Ca specie, oamenii au populat aproape orice colţ al Pământului.
Noi am dezvoltat tehnologii şi culturi ce modelează lumea în care trăim.
Ideea “selecției naturale” sau a “supraviețuirii celui mai adaptat” pare să aibă sens în epoca epocii de piatră, când noi ne luptam pentru resturi de carne, dar mai este aceasta valabil în zilele noastre?
!2 experți au fost întrebați dacă oamenii încă mai evoluează.
Consensul experților este unanim “da”, dar, cu toate acestea, oamenii de știință spun că s-ar putea să avem o idee greșită despre ceea ce este de fapt evoluția.
Vedeţi şi: Pentru prima dată oamenii de ştiinţă au urmărit evoluţia într-o specie complet nouă pe Galapagos
Evoluția nu este același lucru ca şi selecția naturală
Evoluția este dese ori utilizată interschimbabilă cu expresiile “supraviețuirea celui mai adaptat” sau “selecția naturală”.
De fapt, aceasta nu este chiar același lucru.
“Evoluţia”, pur şi simplu, înseamnă schimbarea treptată în timp a unei populații.
Vedeţi şi: op 10 mistere despre evolutia omului
“Selecţia naturală” este un mecanism prin care se poate produce evoluția.
Strămoșii noștri din epoca de piatră, ce au alergat mai repede, au evitat să fie călcaţi în picioare de mamuți şi respectiv au avut mai multe șanse să aibă copii.
Aceasta este “selecţie naturală”.
Cu timpul, omenirea a devenit mai bună la alergat. Aceasta este evoluție.
Evoluţia poate avea loc şi fără selecția naturală
Asta are sens pentru oamenii din epoca de piatră, dar ce se întâmplă în zilele noastre?
Noi nu mai avem nevoie să depășim mamuții, avem medicamente pentru cazurile când suntem bolnavi şi putem merge la magazine după produse alimentare.
Selecția naturală are nevoie de o “presiune de selecție” (de ex. mamuți periculoși ce ne pot călca în picioare), deci dacă noi nu o mai avem, ar însemna aceasta că ne-am oprit din evoluție?
Chiar şi fără presiuni de selecție, există şi alte mecanisme prin care se produce evoluția, spun experții.
Profesorul Stanley Ambrose, antropolog de la Universitatea din Illinois, explică că (en), “orice modificare în timp a proporțiilor genelor sau a variațiilor genetice este, de asemenea, considerată evoluție.
Variațiile pot fi echivalente funcțional, astfel încât evoluția nu neapărat corespunde automat cu ‘îmbunătățirea'”.
În timp ce unele gene pot fi afectate de selecția naturală (de exemplu, gene care ne ajută să alergăm mai repede), alte modificări ale ADN-ului nostru ar putea să nu aibă nici un efect evident asupra noastră.
Variațiile “neutre” se pot răspândi într-o populație printr-un mecanism diferit, numit “derivă genetică”.
Deriva genetică funcționează întâmplător: unii indivizi ar putea avea ghinionul să moară din motive ce nu au nici o legătură cu genele lor.
Variațiile lor genetice unice nu vor fi transmise următoarei generații, astfel populația se va schimba.
Deriva genetică nu are nevoie de presiuni de selecție şi are loc şi astăzi.
Selecția naturală la oameni nu s-a oprit
Cu cât nu ne-am fi ușurat noi viața, există încă presiuni de selecție în jurul nostru, ceea ce înseamnă că selecția naturală are loc în continuare.
La fel ca toate mamiferele, oamenii îşi pierd capacitatea de a digera laptele după încetarea alăptării.
Acest lucru se datorează faptului că organismul nostru încetează să mai producă o enzimă numită lactoză.
În unele ţări, populația a dobândit “persistența lactazei”, ceea ce înseamnă că oamenii produc lactază pe tot parcursul vieții lor.
Cei din ţările europene, pot mulțumi pentru faptul căpătării persistenței lactozei o variaţie genetică specifică, ce se numește ‘-13910*T’.
Vedeţi şi: O nouă lucrare dezvăluie evoluția uimitoare a feței umane
Studiind această variație genetică specifică în probele ADN moderne şi străvechi, cercetătorii sugerează că ea a devenit obișnuită după ce oamenii au început să domesticească şi să mulgă animalele.
Aceasta este un exemplu de selecție naturală în care noi înșiși am provocat presiunea de selecție — am început să bem lapte, așa că am evoluat pentru a-l digera!
Un alt exemplu a oamenilor supuși selecției naturale pentru a se adapta la un stil de viaţă, sunt oamenii Bajau, ce în mod tradițional trăiesc în case-bărci în apele din Asia de Sud-Est şi îşi petrec o mare parte din viață scufundându-se pentru a prinde peşti sau colecta crustacee.
Imaginile ultrasunete au descoperit că oamenii Bajau au spline mai mari decât alte populaţii din vecinătate (en) — o adaptare ce le permite să rămână sub apă mai mult timp.
Vedeţi şi: “Nomazii de mare” primii oameni cunoscuți, adaptați genetic la scufundări
În jurul nostru întotdeauna există presiuni selective, chiar şi de acelea pe care le creăm noi înșine.
După cum spune dr. Benjamin Hunt de la Universitatea din Birmingham, “Schimbările noastre tehnologice şi culturale modifică forţa şi compoziția presiunilor de selecție din mediul nostru, dar ele mai există încă”.
Evoluția nu poate fi oprită
Deci, evoluția poate avea loc prin mai multe mecanisme, cum ar fi selecția naturală şi deriva genetică.
Deoarece mediul nostru se schimbă mereu, respectiv, şi selecția naturală are loc mereu.
Şi chiar dacă mediul nostru ar fi “perfect” pentru noi, vom evolua oricum!
Dr. Alywyn Scally, expert în evoluție şi genetică de la Universitatea din Cambridge, explică:
“Atât timp cât reproducerea implică factorul aleatoriu şi mutația genetică (iar legile Universului garantează suficient de mult că acest lucru va persista la un anumit nivel), vor exista diferențe de la o generație la alta, ceea ce înseamnă că procesul evoluției nu va putea fi niciodată oprit cu adevărat”.
Vedeţi şi: Oamenii de știință au dezvăluit ruta genetică a creării întregului organism dintr-o singură celulă
Concluzie: Evoluţia înseamnă schimbare într-o populație.
Aceasta include atât schimbări de adaptare la mediu ușor observabile, cât şi modificări genetice mai subtile.
Oamenii continue să evolueze şi acest lucru puţin probabil se va schimba pe viitor.
Articol bazat pe 12 răspunsuri ale experţilor la întrebarea: Oamenii continuă să evolueze?
Lasă un răspuns