Corbii au surprins oamenii de ştiinţă prin faptul că pot planifica

Până recent acum 10 ani, oamenii erau consideraţi singura specie cu capacitatea de a planifica.

Studiile recente pe maimuţele mari au arătat că această abilitate nu este specifică doar oamenilor. Acum, oamenii de ştiinţă din Suedia au ajuns la concluzia că şi corbii pot pregăti deliberat evenimentele viitoare.

„Este conservator să se concluzioneze că corbii se comportă în mod similar ca maimuţele sau copii mici”, scriu cercetătorii (en). Cu toate acestea, maimuţele au eşuat în experimente similare.

Noi ştim că corbii şi alţi membri ai familiei corvid sunt inteligenţi. Anterior, ei au arătat capacitatea de a stoca hrana din timp pentru a o mânca mai târziu.

Dar, unii oameni de ştiinţă au susţinut că stocarea hrănii nu este o dovadă a capacităţii de a planifica, deoarece păsările ar putea fi pur şi simplu conectate biologic pentru a a face acest lucru, a spus zoologistul cognitiv Can Kabadayi (en)de la Universitatea Lund din Suedia.

Deci, Kabadayi şi co-autorul Mathias Osvath au realizat o serie de experimente pentru a vedea dacă cinci corbi pot planifica flexibil în timpul sarcinilor pe care nu le fac în sălbăticie: folosind instrumentele şi barterul.

Aceste experimente sunt similare cu studiile efectuate pe maimuţele mari.

Constatările lor au fost publicate în revista Science.

Cercetătorii au instruit păsările cum să folosească un instrument simplu, o piatră, care putea fi folosită pentru a deschide o cutie ce conţinea un ospăţ (o bucată de hrană pentru câini), dacă păsările o aruncau printr-un tub mic.

Apoi eu au testat dacă păsările pot alege unealta potrivită dintr-o serie de obiecte ce le „distrăgeau” – aşa ca o roată, o minge şi o maşină jucărie – pentru ca apoi să o păstreze şi să o utilizeze mai târziu pentru a deschide cutia.

O versiune a experimentului avea o pauză de 15 minute între etapa selectării a unui obiect până la cea de prezentare a cutiei cu recompensă, în care corbii au reuşit în 86% din cazuri.

A doua versiune a experimentului a extins această perioadă până la 17 ore, aici rata de succes a fost chiar mai mare, de 88%.

Vedeţi şi: 51 Curiozităţi despre păsări

De asemenea, păsările au fost instruite să folosească un jeton specific pentru a face schimb cu un om pentru o recompensă alimentară.

Apoi, un alt experimentator le oferea o tavă cu jetonul pe el împreună cu alte obiecte, pentru a le duce în eroare.

„Atunci când corbii ştiau că tranzacţia va avea loc doar a doua zi, ei alegeau şi păstrau jetoanele de îndată ce li se ofereau”, au scris oamenii de ştiinţă Markus Boeckle şi  Nicola S. Clayton într-o lucrare separată de pe Science cu privire la cercetarea de la Universitatea Lund.

Cercetătorii au descoperit că păsările ar avea tendinţa de a renunţa la recompensele alimentare imediate din cauza unei promisiuni mai mari, a unui ospăţ mai gustos ulterior.

Ei erau mai degrabă predispuşi să îndure satisfacţia întârziată când trebuiau să aştepte doar câteva secunde, decât atunci când aceasta dura câteva minute în cazul unui ospăţ mai mare, care este, de asemenea, o componentă-cheie a procesului decizional.

„În principiu, noi am descoperit că, cu cât recompensa pentru corbi este mai îndepărtată în timp cu atât ea devine mai puţin valoroasă”, spune Kabadayi.

Se poate de spus cu siguranţă că corbii şi mamiferele nu au moştenint abilităţile de planificare printr-un strămoş comun, spune Kabadayi. Ultima dată ei au împărtăşit un strămoş comun  aproximativ 320 de milioane de ani în urmă.

Pentru a planifica „aveţi nevoie de o mulţime de seturi diferite de abilităţi ce trebuie lucreze împreună şi aceasta este interesant, deoarece nu e clar cum corvizii şi maimuţele mari pot avea aşa calităţi asemănătoare, fiind evoluţionar atât de diferiţi unul de celălalt ?” a spus Kabadayi.

Cel mai probabil, abilităţile au evoluat independent, prin evoluţia convergentă (en), a spus el.

Care ar fi motivul din care corbii au dezvoltat capacitatea de a planifica? Kabadayi spune că există multe teorii diferite.

El spune că această abilitate complexă s-ar fi putut dezvolta ca reacţie la ierarhia socială complexă a corbilor.

De exemplu, ei ar trebui să-şi amintească interacţiunele anterioare cu alte păsări, ce ar putea contribui la aptitudinile de memorie şi planificare.

Cu toate acestea, el spune că, există multe alte specii ierarhice care nu au abilităţi de planificare.

Aşa factori ca acţiunea mediului înconjurător sau faptul că ei sunt consumatori de deşeuri, ce concurează unul cu altul, de asemenea, ar putea contribui, spune el.

Densitatea neuronilor în creierul păsării, chiar dacă ea este mai mică în comparaţie cu cea a maimuţelor, ar putea, de asemenea, juca un rol.

Kabadayi spune că oamenii de ştiinţă ar trebui să testeze abilităţile de a planifica a unui număr mai mare de specii, pentru a vedea cum acestea corelează cu posibilele explicaţii.

Următorii ar fi interesant de testat papagalii, spune el, deoarece ei au un număr imens de neuroni în creierul lor şi s-au dovedit a avea o memorie bună.