Descoperirea craniului „Dragon Man” în China ar putea adăuga noi specii în arborele genealogic uman

Craniul „Omului Dragon” dezvăluie o nouă ramură a arborelui genealogic uman mai strâns legată de omul modern decât neanderthalienii.

În urmă cu aproape 90 de ani, soldații japonezii ce ocupau nordul Chinei au silit un chinez să ajute la construirea unui pod peste râul Songhua din Habrin.

În timp ce supraveghetorii săi nu se uitau, el a găsit o comoară: un craniu uman remarcabil îngropat în malul râului.

El a înfășurat craniul greu şi l-a ascuns într-o fântână, pentru a împiedica supraveghetorii săi japonezi să-l găsească.

Astăzi, în sfârșit, craniul a fost scos la lumina zilei şi are un nou nume: Dragon Man, cel mai nou membru al familiei umane, care a trăit acum mai bine de 146 000 de ani.

Vedeţi şi: Homo naledi: a fost descoperită o nouă specie umană preistorică

În trei lucrări din revista anuală The Innovation, paleontologul Qiang Ji de la Universitatea Hebei GEO şi echipa sa, numesc noua specie, Homo longi (en). (Long înseamnă dragon în mandarină.)

Alţi cercetători pun la îndoială ideea unei noi specii şi analiza echipei cu privire la arborele genealogic uman.

Dar ei suspectează că marele craniu are o identitate mult mai captivantă: Ei cred că el ar putea fi mult căutatul craniu a unui Denisovan, un strămoș evaziv din Asia, cunoscut în principal din ADN.

Paleoantropologa Marta Mirazón Lahr de la Universitatea din Cambridge, ce nu a fost implicată în lucrare, spune că este „sceptică cu privire la afirmațiile a mult timp pierdutei descendențe surori a oamenilor”.

„Dar ea şi alţii sunt încântaţi de descoperire.”

„Acesta este un craniu minunat, cred că este cel mai bun craniu al unui denisovan pe care îl vom avea vreodată”, spune paleontologul Jean-Jacques Hublin (en), de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă.

Craniul uimitor a fost scos la lumina zilei de nepoții constructorului de poduri, care ei l-au recuperat din fântână, după ce bunicul lor le-a spus despre asta pe patul mare.

Vedeţi şi: A fost descoperit cel mai vechi craniu a unui strămoș uman

Ei l-au donat Muzeului de Geoştiinţă de la Universitatea Hebei GEO.

Dar, înainte ca Ji să-l poată întreba exact unde a găsit fosila, omul a murit, lăsând cercetătorii nesiguri de contextul său geologic.

Fără context geologic, Ji a înrolat mai mulți cercetători pentru a ajuta la datarea craniului.

Geocronologul Rainer Grün, de la Universitatea Griffith, Nathan, şi colegii săi au legat izotopii de stronţiu în sedimentele încrustate în cavitățile sale nazale la un strat specific de sedimente din jurul podului, pe care l-au datat între acum 138 000 şi 309 000 de ani (en).

Apoi cercetătorii au încercat să identifice craniul.

Paleoantropologul Xijun Ni de la Academia Chineză de Ştiinţe şi Universitatea Hebei GEO, care a condus această analiză, a fost inițial nedumerit: Craniul masiv avea un creier comparabil ca dimensiune cu cel al oamenilor moderni.

Dar el nu putea fi membru al H. sapiens, deoarece avea orbite oculare mari, aproape pătrate, creste groase ale frunţii, gură largă şi un molar imens.

Ni, care este, de asemenea, un paleontolog ce studiază fosile de dinozauri şi primate, a folosit metode statistice de calcul pentru a construi şi analiza un set de date a peste 600 de trăsături ale craniului, precum măsurători ale lungimii şi dimensiunii sprâncenelor, la fel şi prezenţa sau absenţa unor trăsături precum dinţii de înțelepciune.

Vedeţi şi: O nouă lucrare dezvăluie evoluția uimitoare a feței umane

El a comparat 55 de trăsături ale altor 95 de cranii, maxilare sau dinţi fosilizați a genului Homo din întreaga lume.

Modelul computerizat a sortat fosilele în arbori genealogici, căutând arborele ce se potrivea cel mai bine cu datele din patru grupe principale.

Noul craniu s-a încadrat într-un grup ale cărui ramuri includeau câteva cranii din Pleistocenul Mijlociu al Chinei, o perioadă cu o vechime de 789 000 până la 130 000 de ani în urmă, când au coexistat mai multe descendențe de hominini.

Vedeţi şi: Craniul enigmatic poate aparține celui mai vechi om modern din afara Africii

În cadrul grupului de fosile chineze, noul craniu era cel mai strâns legat de o mandibulă din peştera Xiahe de pe platoul tibetan.

Proteinele din acea mandibulă, precum şi ADN-ul străvechi din sedimentele peșterii, sugerează prompt că a fost un Denisovan, o rudă apropiată a neandertalienilor ce au trăit în peştera Denisova din Siberia în urmă cu 280 000 – 55 000 de ani şi şi-au lăsat urmele sale de ADN în oamenii moderni.

Până în prezent, singurele fosile denisovane identificate în mod clar sunt un os al degetului mic, dinţi şi o bucată a osului craniului din peştera Denisova, spune Bence Viola, un paleontolog de la Universitatea din Toronto, care le-a analizat împreună cu Hublin.

Autorii lucrării recunosc că descoperirea ar putea fi un denisovan.

Şi Chris Stringer, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra şi coautor a două din trei lucrări, spune direct (en): „Cred că, probabil, este un denisovan”.

Dar echipa nu a încercat încă să extragă ADN sau proteine antice din craniu sau molar pentru a testa această idee.

Între timp, analiza lor a arătat că grupul de fosile chineze era mai aproape de H. sapiens, decât de neanderthalieni, care au existat în aceeași perioadă, spune Ni.

Vedeţi şi: Cele mai vechi fosile Homo sapiens au fost descoperite în Maroc

„Se crede că neandertalul aparține unei descendențe dispărute, care este cea mai apropiată rudă a propriei noastre specii.

Cu toate acestea, descoperirea noastră sugerează că noua linie pe care am identificat-o, ce include Homo longi, este un grup soră al H. sapiens.”

Deşi alţi cercetători sunt uimiți de dimensiunea şi completitudinea craniului, mulţi au o atitudine critică în ceea ce priveşte analiza.

„Când eu am văzut această analiză, mai că nu am căzut de pe scaun”, a spus Hublin (en).

Ei se întreabă, în ce mod craniul descoperit s-a dovedit a fi strâns legat de mandibula Xiahe, fără a exista trăsături suprapuse pentru comparare, deoarece craniul nu are osul mandibulei.

De asemenea, studiile ADN-ului arată că oamenii moderni sunt mai strâns legaţi de neandertalieni, decât de denisoveni; dacă mandibula Xiahe provine într-adevăr de la un denisovan, ruda cea mai apropiată a noului craniu este probabil neandertalul, nu H. sapiens.

„Este prematur să se numească o nouă specie, mai ales o fosilă fără context, cu contradicții în setul de date”, spune María Martinón-Torres (en), paleontolog la CENIEH, centrul național de cercetare a evoluţiei umane din Spania.

Deocamdată, autorii lucrării spun că nu vor să riște să distrugă dintele sau alt os pentru a obţine ADN sau proteine.

Dar alţi cercetători speră ca acest lucru va avea loc în curând.