În cele din urmă asta ne paște pe toţi. Pe măsură ce îmbătrânim, chiar dacă suntem sănătoși, inima devine mai puţin flexibilă, mai rigidă şi ,pur şi simplu, nu într-atât de eficientă în prelucrarea oxigenului ca în trecut.
La majoritatea oamenilor, primele semne apar la 50 de ani sau începând cu vârsta de 60 de ani.
Iar în rândul persoanelor care nu fac exerciții, schimbările fundamentale pot începe chiar mai devreme.
„Inima devine mai mică – mai rigidă”, spune Dr. Ben Levine (en), un cardiolog sportiv la Universitatea din Texas Southwestern Medical Center şi directorul Institutului de Exerciții şi Medicină de Mediu de la Spitalul Presbyterian de Sănătate din Dallas, Texas.
Imaginaţi-vă mușchii ca o bandă de cauciuc, spune Levine (en). La început, banda de cauciuc este flexibilă şi pliabilă.
Dar, puneţi-o într-un sertar pe o perioadă de 20 de ani şi ea va deveni uscată şi fragilă.
„Acest lucru se întâmplă cu inima şi vasele de sânge”, spune el (en).
Şi cu timpul, acestă rigiditate se poate înrăutăți, constată el, fapt ce duce la o respirație grea şi alte simptome ale insuficienţei cardiace, o incapacitate a inimii de a pompa eficient sânge la plămâni sau prin întregul corp.
Din fericire pentru cei aflați la vârsta de mijloc, chiar dacă nu aţi practicat avid exercițiile, intrarea în formă acum, poate împiedica declinul şi a ajuta la refacerea inimii voastre îmbătrânite, constată Levine (en).
El împreună cu colegii săi, a publicat recentele lor rezultate în jurnalul Asociaţiei Americane a Inimii (American Heart Association), Circulation.
Echipa de cercetare a recrutat persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, care au fost în mare parte sedentari, dar, de altfel sănătoși.
Locuitorul orașului Dallas, Mae Onsry, managerul de contabilitate, avea 62 de ani.
Ridicând doi copii şi muncind o normă întreagă, ea afirmă că, nu a avut niciodată posibilitatea de a găsi timp pentru exerciții, deşi, știa că aceasta e important pentru sănătatea ei.
„Eu aveam hobby-urile mele”, spune Onsry, printre care dansul în sălile de bal şi grădinăritul.
Dar, aceasta nu purta nici un caracter de rutină, nici o „disciplină”, spune ea.
Deci, atunci când a văzut o foaie volantă despre studiul lui Levine, s-a înscris – alături de alţi 52 de voluntari – pentru un studiu de doi ani.
Participanţii au fost repartizaţi aleatoriu într-unul din cele două grupuri.
Primul grup a fost implicat într-un program de exerciții non-aerobe – yoga de bază, antrenamente cu greutăţi şi de echilibru – de trei ori pe lună.
Celălalt grup, din care Onsry făcea parte, a fost atribuit unui antrenor şi au făcut exerciții aerobice, de la o intensitate moderată până la una intensivă, de patru sau mai multe ori pe săptămână.
După doi ani, grupul care ce făcea exerciții cu intensitate mai mare, a înregistrat îmbunătățiri simțitoare ale sănătății inimii.
„Noi am luat aceste inimi de 50 de ani şi le-am întors în timp cu 30 sau 35 de ani”, spune Levine.
Inimile lor au procesat mai eficient oxigenul şi au fost mai puţin rigide.
„Iar cauza de ce ei au devenit mult mai puternici şi mai bine pregătiţi”, spune el, „se datorează faptului că inimele lor se pot umple mult mai bine şi pompa mult mai mult sânge în timpul exercițiilor fizice”.
Inimile celor implicați în rutine mai puțin intense nu s-a schimbat, spune el.
O parte esențială a regimului efectiv de exerciții, au fost antrenamentele cu intervale, spune Levine – scurte explozii de exerciții cu intensitate ridicată, urmate de câteva minute de odihnă.
Studiul a inclus ceea ce este adesea denumit intervale 4×4 (en).
Video: Despre ceea ce presupune metoda de exerciţiu prin intervale 4×4
„Acesta este un antrenament vechi a echipei norvegiene de schi”, explică Levine.
„Ce presupune patru minute de exercițiu cu o intensitate de 95% din capacitatea maximă, urmat de trei minute de recuperare activă, proces ce se repetă de patru ori”.
Timp de patru minute, forțați cât de tare puteți, solicitând inima, explică el, şi siliți-o să funcționeze mai eficient.
Repetarea intervalelor ajută la întărirea atât a inimii, cât şi a sistemului circulator.
Vedeţi şi: 15 beneficii ale duşului rece care nici prin cap nu v-au trecut
„Momentul optimal în viaţă pentru a vă ridica de pe canapea şi a începe exersarea [dacă nu aţi început deja] este vârsta mijlocie, când inima mai are plasticitate”, spune Levine.
Există posibilitatea să nu mai puteți inversa îmbătrânirea vaselor dacă mai așteptați.
„Pe parcursul unui an noi am supus unui program de antrenamente persoane sănătoase de 70 de ani, şi la ei nu s-a modificat nimic”, spune Levine.
„Noi nu am putut schimba structura inimii şi a vaselor lor sangvine”.
Oricine dorește să înceapă ceva de acest gen sau un program de exerciții similar, ar trebui să se consulte mai întâi de toate cu un medic şi să se intereseze de problemele individuale de sănătate care ar putea justifica inițial un program mai puțin intens.
Pentru Osry, care are acum 65 de ani, acest studiu a fost un moment crucial în viaţă.
Astăzi ea exersează în fiecare zi a săptămânii, mergând şi alergând cel puţin 5 mile (8 km) în jurul lacului din apropierea casei.
Potrivit ei, dacă omite o zi, ea nu se simte la fel de bine fizic. De asemenea, regimul a avut un efect benefic şi asupra sănătății sale mintale.
Vedeţi şi: Ce tip de exerciţii sunt cele mai bune pentru creier?
„Eu nu sunt prost dispusă,” spune ea. „Adică – sunt fericită”.
Dr. Nieca Goldberg, cardiolog şi director medical al Centrului Joan Tisch pentru Sănătatea Femeii de la Centrul Medical NYU Langone, spune că cercetarea lui Levine este importantă.
„Au fost făcute multe studii ce privesc sănătatea [cardiovasculară] şi la ameliorarea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul şi diabetul”, spune Goldberg.
„Dar acest studiu, în mod special a analizat funcționarea inimii – şi cum aceasta poate fi îmbunătăţită prin exerciții fizice”.
Goldberg declară că rezultatele sunt un început minunat. Dar, studiul a fost mic şi trebuie repetat cu grupuri mult mai mari de oameni, pentru a determina exact ce aspecte ale unei rutine de exerciții, au o importanţă mai mare.
Lasă un răspuns