Ai crede că apa rece este mai grea decât apa caldă? Sau că apa caldă poate, de fapt îngheţa mai repede decât apa rece, în anumite cicumstanţe?
Lumea este un loc nebun. Cine ar putea crede că compusul cel mai de bază de pe planeta noastră este atât de interesant. Multe dintre proprietăţile ciudate şi interesante a apei fac viaţa noastră posibilă. Precum faptul că, la 4 grade Celsius apa are o maximă densitate. În timp ce, aproape fiecare alt compus continuie să scadă în temperatură deoarece devine mai dens. Această proprietate simplă şi foarte ciudată a apei a făcut posibilă viaţa pe Pământ.
Doar imaginaţivă. Cea mai densă apă întotdeauna se lasă la fundul lacului, corect? Aceasta înseamnă că apa de la fundul lacului are permanent o temperatură de 4 grade Celsius. Gheaţa şi apa rece se ridică suprafaţă. Iată din această cauză când lacurile îngeaţă, gheaţa rămâne flotabilă la suprafaţă şi peştii pot înota liber în partea de mai jos.
Dacă apa nu ar avea acestă calitate, viaţa nu ar fi în măsură să suprveţuiască în lacuri. Deci, haideţi să vedem alte curiozităţi despre apă şi informaţii fascinante.
Paradoxul Mbemba, misterul încă nerezolvat al apei
1. Paradoxul Mbemba sau Efectul Mbemba, prevede că, apa fierbinte în anumite condiţii poate îngheţa mai repede decât cea rece, deşi în timpul congelării ea va trebui să treacă şi temperatura apei reci.
Acest fenomen a fost menţionat încă de Aristotel, Francis Bacon şi Rene Decartes, dar numai în 1963 un elev din Tanganyika Erasto Mpemba sa interesat din ce cauză amestecul de cremă fierbinte pentru îngheţată, îngheaţă mai repede decât cel rece.
El a adresat această întrebare unui profesor de fizică, dar el doar sa râs, şi a spus următoarele: „Aceasta nu este fizica mondială, dar fizica lui Mpemba”.
Sunt mai multe explicaţii a acestui paradox. Unul din care spune, apa fierbinte se evaporă mai repede din container, reducând astfel volumul, iar volumul mai mic al apei la aceaşi temperatură îngheaţă mai repede. În containerele închise ermetic apa rece trebuie să îngheţe mai repede.
Panou-Bilboard care produce apă
2. În Peru există un panou care produce apă potabilă din aer.
Panoul din imagine este unul real, este situat în Lima, Peru, el produce aproximativ 100 de litri de apă pe zi, din nimic decât umiditate, un sistem de filtrare şi un pic de ingeniozitate gravitaţională.
Deoarece, Lima se află de-a lungul Oceanului Pacific sudic umiditatea în medie pe oraş este în jur de 88% (dimineaţa se apropie de 100%). Dar, Lima, de asemenea, se află în partea de nord a celui mai uscat deşert Atacama, cea ce înseamnă că aici practic nu plouă.
Astfel, acest panou extrage apa din aerul umed , atât de necesară aici, care în cele din urmă poate fi folosită de localnici.
Apa ca atare nu conduce energia electrică
3. Însăşi apa nu conduce curentul electric, aceasta este posibil datorită impurităţilor care se găsesc în ea.
Atunci când un atom are mai mulţi protoni decât electroni, el are o sarcină pozitivă. Când atomul are mai mulţi electroni decât protoni, aceasta are o sarcină negativă. Atomii preferă să aibă o sarcină neutră astfel el va schimba electronii pentru a deveni neutru. Atunci când electronii sunt transmişi de la un atom la altul, se crează curentul electric.
Deci, deoarece apa distilată este purificată şi nu conţine impurităţi, ea nu poate conduce electricitatea. Însăşi moleculele de apă nu au nici o sarcină electrică şi ca rezultat acestea nu pot transmite electroni. Fără transmitere de electroni, electricitatea nu poate călători prin apa distilată.
Cantitate apă pe glob
4. Există aproximativ 1.5 miliarede de km cubi de apă pe Pământ, asta e 1.5 miliarde de trilioane de litri, sau 800 de miliarde de piscine olimpice.
5. Dacă toată această apă de răspândit egal pe toată suprafaţa Pământului aceasta va avea o adâncime de 3 700 metri.
6. 97% de apă pe Pământ este sărată. 2.1 % este închisă în calotele polare şi mai puţin de 1% este disponibilă ca apă potabilă.
Apa este lipicioasă
7. Moleculelor le place să se lipească de lucruri, în special una de alta. Acest fenomen se numeşte tensiune superficială. Acestui fenomen îi datoraţi viaţa: aceasta înseamnă că apa poate duce sângele prin vasele înguste din organism, de multe ori împotriva forţei de gravitaţie.
Vedeţi şi: 23 de curiozităţi uimitoare despre gravitaţie
8. Apa la temperatura camerei ar fi trebuit să fie un gaz, toate moleculele similare, aşa ca hidrogenul sulfurat (H2S) şi amoniacul (NH3), sunt gaze. Vâscozitatea moleculelor de apă le ţin împreună ca un lichid.
Răspândire în univers
9. Apa este a doua cea mai răspândită moleculă în univers. Cea mai frecventă este hidrogenul gazos, H2.
10. Cel mai mare nor de vapori de apă cunoscut a fost descoperit de oamenii de ştiinţă NASA în jurul unei găuri negre aflate la o distanţă de 12 miliarde de ani lumină de Pământ. Aici este de 140 trilioane de ori mai multă apă decât în toate oceanele de pe planeta noastră.
11. Toată apa de pe Pământ a ajuns aici în comete şi asteroizi. Sa întâmplat între 4.5 miliarde şi 3.8 miliarde de ani în urmă.
12. Antarctica a fost acoperită de gheaţă mai mult de 30 de milioane de ani. La moment, este acoperită cu 10 mii de miliarde de tone de zăpadă şi gheaţă.
13. Există gheaţă la polii Lunii, la polii planetelor Marte şi Mercur.
Vedeţi şi: 20 de curiozităţi despre univers şi informaţii interesante
14. Sunt cel puţin 16 tipuri, sau „faze”, diferite de gheaţă. Toate acestea au o structură cristalină diferită.
15. Soarele şi alte stele ca el creează în fiecare secundă un volum de apă, echivalentul a 100 milioane de râuri Amazon.
Curiozităţi despre apă şi corpul uman
16. Corpul vostru este între 60% şi 70% apă. Cantitatea de apă se schimbă la diferite momente ale vieţei voastre. Fătul uman este aproximativ din 95% din apă în primele luni şi ajunge la 77% la naştere. O persoană de 70 kg, conţine 42 de litri de apă.
17. Două treimi din apă este în celulele voastre.
Câtă apă utilizăm
18. Fiecare dintre noi bea aproximativ 1 metru cub (1000 litri) de apă în fiecare an.
19. Un duş făcut cinci minute foloseşte 200 de litri de apă.
20. Utilizaţi 8 litri de apă pentru a spăla o toaletă şi aproximativ aceeaşi cantitate de apă pentru a spăla dinţii.
21. Sunt nevoie de 200 de litri de apă pentru a produce boabele necesare pentru o ceaşcă de cafea.
22. Este nevoie de 15 000 de litri de apă pentru a produce 1kg de carne de vită.
23. Este nevoie de 100 de litri pentru a face 2 felii de pâine şi 65 de litri pentru caşcavalul din sandwich-ul dumneavoastră.
24. Este nevoie de 150 de litri de apă pentru a primi o pintă (568 ml) de bere.
25. Un kilogram de bumbac, este suficient pentru o cămaşă şi o pereche de blugi, pentru care sunt nevoie de 10 000 de litri de apă.
Apă pentru viaţă
25. Peste tot unde există apă lichidă pe Pământ, există viaţă. Chiar dacă apa este aproape de temperatura fierbere.
Există un ocean fierbinte sub crusta de gheaţă a satelitului planetei Saturn, Encelades, probabil întins pe un strat de rocă. Deoarece izvoarele hidrotermale de la fundul oceanelor de pe Pământ sunt considerate cei mai buni candidaţi de unde a luat start viaţa pe Pământ, astrobiologii cred că Enceladus este un loc bun pentru a căuta viaţă extraterestră.
Intoxicaţia cu apă
26. Consumul rapid a unei cantităţi mari de apă poate duce la intoxicaţia cu apă.
Intoxicaţia cu apă se produce atunci când apa diluează nivelul de sodiu în sânge şi provoacă un dezichilibru de apă în creier.
Intoxicaţia cu apă este cel mai probabil să apară în timpul perioadelor de performanţe atletice intense.
27. Leonardo da Vinci şi Niccolo Machiavelli cândva au alcătuit un plan de a folosi apa pentru a câştiga în război, prin devierea râului Arno.
Da vinci a fost obsedat de apă; el desena vârtejuri la nesfâşit. De asemenea, el a lucratmult pentru a înţelege cum ea curge, cu mult înainte de apariţia domeniul dinamicii fluidelor.
Viorica Mihailescu says
Buna dimineata !
Ce poti sa-mi spui despre apa potabila expusa luminii polarizate ?
In ce fel lumina polarizata schimba calitatile apei ?