Inborş

Tot ce-i mai interesant

  • Lume
  • Ştiinţă
  • Universul
  • Curiozităţi
  • Istorie
  • Natură
  • Sănătate
  • Tehnologii

Planeta Jupiter este mai mare ca unele stele, de ce noi nu am primit un al doilea soare?

ianuarie 11, 2021 by Vladimir Moşoglu Leave a Comment

Cea mai mică stea cunoscută din Calea Lactee este cu adevărat minusculă pentru un astru.

Ea se numește EBLM J0555-57Ab, o pitică roşie la 600 de ani-lumină distanță de noi.

Cu o rază medie de aproximativ 59 000 de kilometri, ea este doar cu puțin mai mare ca Saturn.

Vedeţi şi: 20 de luni noi descoperite în jurul lui Saturn, bat recordul lui Jupiter

Aceasta o face să fie cea mai mică stea cunoscută ce susține fuziunea hidrogenului în nucleul său, proces care menține stelele arzând până ele epuizează tot combustibilul.

În sistemul nostru solar, există doar două obiecte mai mari decât această stea mică.

Unul, evident, este soarele.

Celălalt este Jupiter, asemănător unei uriaşe bile de înghețată, ce posedă o rază medie de 69 911 kilometri.

Așa dar, de ce Jupiter este o planetă şi nu o stea?

Răspunsul scurt e simplu: Jupiter nu are suficientă masă pentru a fuziona hidrogenul în heliu.

Masa EBLM J0555-57Ab, este de aproximativ 85 de ori mai mare decât cea a lui Jupiter, cam aproximativ greutatea minimă necesară pentru o stea — dacă ar fi fost mai ușoară, nici ea nu era să fi fost capabilă să fuzioneze hidrogenul.

Dar dacă sistemul nostru solar ar fi fost diferit, ar fi putut Jupiter să se aprindă într-o stea?

Vedeţi şi: În sfârșit a fost detectată particula evazivă ce poate elucida faptul de unde se ia majoritatea energiei în univers

Jupiter şi Soarele sunt mult mai asemănătoare decât ați putea crede

Gigantul gazos poate şi nu este o stea, dar acest fapt nu ar trebui să-i diminueze importanţa.

Masa sa este de 2,5 ori mai mare decât a celorlaltor plante din sistemul nostru solar combinate.

Doar că, fiind un gigant gazos, are o densitate foarte mică: în jur de 1,33 grame pe centimetru cub; Densitatea Pământului, cu 5,51 grame pe centimetru cub, este puțin peste 4 ori mai mare decât cea a lui Jupiter.

Vedeţi şi: Hubble a fixat o exoplanetă ciudată cu o orbită foarte îndepărtată ce se comportă ca mult căutata “Planeta Nouă”

Dar, este interesant să notăm asemănările dintre Jupiter şi Soare.

Densitatea Soarelui este de 1,41 grame pe centimetru cub.

Şi aceste două obiecte sunt foarte asemănătoare după compoziţie.

În masă, Soarele este compus din aproximativ 71% hidrogen şi 27% heliu, restul fiind alcătuit din urme de alte elemente.

La rândul său Jupiter, este compus din 73% hidrogen şi 24% helium.

Ilustrație a lui Jupiter și a lunii sale Io. (Centrul de zbor spațial Goddard al NASA / Laboratorul CI)

Din acest motiv, Jupiter este uneori numit o stea eşuată.

Cu toate acestea, este foarte puţin probabil ca, lăsat la dispoziţia sistemului solar, Jupiter ar fi putut deveni măcar pe aproape o stea.

Chestia e că, stelele şi planetele se nasc prin două mecanisme foarte diferite.

Stelele se nasc atunci când un nod dens de material dintr-un nor molecular interstelar se prăbușește sub propria gravitație — o rotire ce se desfășoară într-un proces numit colaps de nor.

Pe măsură ce se rotește, el bobinează tot mai mult material din norul din jurul său într-un disc de acumulare stelară.

Pe măsură ce gravitația creşte odată cu masa, miezul stelei este comprimat din ce în ce mai tare, fapt ce îl face să devină tot mai fierbinte şi mai fierbinte.

În cele din urmă, el devine atât de comprimat şi fierbinte, încât miezul se aprinde şi începe fuziunea termonucleară.

Potrivit înțelegerii noastre privind formarea stelelor, odată ce steaua a finisat cu acumularea materialului, rămâne un disc imens de acreţie în urmă.

Asta e ceea din ce sunt formate apoi planetele.

Vedeţi şi: Jupiter este cea mai în vârstă planetă din sistemul nostru solar

Astronomii cred că, pentru giganții gazoși ca Jupiter, acest proces (numit acumulare de pietriș) începe cu mici bucăți de rocă îngheţată şi praf din disc.

Pe măsură ce se rotesc în jurul stelei nou-născute, aceste bucăți de material încep să se ciocnească, lipindu-se împreună datorită electricități statice.

Vedeţi şi: Nava spaţială al NASA dezvăluie interiorul planetei Jupiter cu detalii fără precedent

În cele din urmă, aceste aglomerări în creștere ating o dimensiune suficient de mare — în jur de 10 mase terestre — astfel încât ele pot atrage gravitațional din ce în ce mai mult gaz din discul din jur.

Începând din acest moment, Jupiter a crescut treptat până la masa actuală — de aproximativ 318 ori masa Pământului şi 0,001 ori masa Soarelui.

Odată ce a devorat tot materialul disponibil — mult departe de masa necesară pentru fuziunea hidrogenului — ea încetează să mai crească.

Aşa dar, Jupiter nu a fost niciodată aproape pentru a creşte suficient de masiv pentru a deveni o stea.

Jupiter are o compoziție similară cu cea a soarelui nu pentru că a fost o “stea eșuată”, ci pentru că s-a născut din acelaşi nor de gaze moleculare care a dat naștere astrului nostru.

Planeta Jupiter
(NASA/SwRI/MSSS/Gerald Eichstädt/Seán Doran/Flickr/CC-BY-2.0)

Adevăratele stele eșuate

Există o clasă diferită de obiecte ce pot fi considerate “stele eșuate”.

Acestea sunt “piticele cenuşii” şi ele completează acel decalaj dintre giganții gazoși şi stele.

Începând de la aproximativ 13 ori masa lui Jupiter, aceste obiecte sunt suficient de masive pentru a susţine fuziunea nucleului — nu de hidrogen normal, ci de deuteriu.

Vedeţi şi: Maşina masivă germană de fuziune nucleară a produs prima plasmă hidrogen

Acesta, de asemenea, este cunoscut sub numele de hidrogen “greu”; un izotop de hidrogen cu un proton şi un neutron în nucleu, în loc de un singur proton.

Temperatura şi presiunea necesară pentru fuziunea lui, sunt mult mai mici decât cele în cazul hidrogenului.

Deoarece aceasta are loc la temperatură, presiune şi masă mai mici, fuziunea deuteriului este un pas intermediar pe calea spre fuziunea hidrogenului necesar stelelor, pe măsură ce se continuie acumularea masei.

Vedeţi şi: Hidrogenul a fost transformat în metal, un act uimitor de alchimie

Dar unele obiecte nu ating niciodată masa necesară; acestea sunt cunoscute sub numele de pitici cenuşii.

O vreme după confirmarea existenței lor în 1995, nu se ştia dacă piticii cenuşii erau stele nedesăvârșite sau planete prea ambițioase; dar mai multe studii au demonstrat că ele se formează la fel ca stelele, mai degrabă din prăbuşirea norilor, decât din acreţia nucleului.

Iar unele pitice cenuşii au chiar o masă mai mică decât cea necesară pentru arderea deuteriului, fiind nedestingibile de planete.

Jupiter e chiar la limita de masă inferioară necesară pentru prăbușirea norilor; cea mai mică masă necesară pentru un obiect nor prăbuşit a fost estimată la aproximativ o masă a Jupiterului.

Deci, dacă Jupiter s-ar fi format în rezultatul prăbuşirii norilor, ar putea fi considerat o stea eşuată.

Dar datele sondei Juno al NASA sugerează că, cel puţin cândva Jupiter a avut un nucleu solid — şi acest lucru este mai consistent cu metoda de formare prin acreţia nucleului.

Modelarea sugerează că limita superioară a masei unei planete, ce se poate forma prin acreţia nucleului, este cu aproape de 10 ori mai mare ca cea a planetei Jupiter — doar câteva mase mai puţin, necesare pentru fuziunea deuteriului.

Aşa dar, Jupiter nu este o stea eşuată.

Dar, cugetarea asupra motivului de ce ea nu este una, ne poate ajuta să înţelegem mai bine cum funcţionează cosmosul.

În plus, Jupiter e o minune în dungi, furtunoasă şi interesantă ea însăşi.

Şi fără ea, noi, oamenii, posibil că nu am fi existat.

Filed Under: Ultimele articole, Universul Tagged With: astrofizică, astronomie, planete, sistem solar

About Vladimir Moşoglu

Experimentez: Search Engine Optimization, Digital Marketing, Structură Informaţională a web - siturilor.

În continue căutare de lucruri interesante şi utile din întreaga lume.

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare astăzi

  • Fructe exotice - Durian 23 fructe exotice ciudate de care veţi fi cu sigu... 70 views | posted on 12/11/2015
  • Super-pământ aproape la fel de vechi ca Universul Astronomii au descoperit un super-pământ aproape l... 33 views | posted on 31/01/2021
  • Creaturi ciudate - Caracatiţele 39 cele mai ciudate curiozităţi despre peşti şi a... 32 views | posted on 23/12/2015
  • Cele mai frumoase locuri -  Vulcanul Aogashima Cele mai frumoase locuri din lume – care îţi... 24 views | posted on 13/05/2015
  • Cele mai mari cascade - Casca Angel 15 Cele mai mari cascade din lume, unele despre ca... 22 views | posted on 10/09/2015
  • Curiozitati despre pasari - Onagadori 51 Curiozităţi despre păsări 21 views | posted on 16/11/2014
  • Fructe exotice - Tamarillo Fruct exotic: date interesante despre fructele Tam... 21 views | posted on 20/10/2013

Ultimele interesante

Materia întunecată ar putea fi făcută din găurile negre de la începuturile timpului

aprilie 4, 2021

Idolul Shigir — cea mai veche statuie de lemn din lume

Cea mai veche statuie de lemn din lume are o vechime de peste 7000 de ani

aprilie 2, 2021

Cern — dovezi ale unei noi fizici

Dovezi ale unei noi fizici la Cern? Indici a unei noi forțe a naturii

martie 28, 2021

Gaură de vierme traversabilă

Găurile de vierme din Univers sunt pe deplin traversabile, arată noile calcule

martie 21, 2021

Fulguritul creat de fulgere ar fi putut provoca viața pe Pământ

Fulgerele străvechi ar fi putut provoca viaţa pe Pământ

martie 20, 2021

GJ 1132 b — O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obţinut a doua atmosferă

O exoplanetă de mărimea Pământului, posibil a obținut a doua atmosferă, după ce a pierdut-o pe cea inițială

martie 14, 2021

Călătoria cu viteza luminii

Călătoria cu viteza luminii este posibilă în limitele fizicii lui Einstein, susține un astrofizic

martie 13, 2021

Taguri

alimentaţie sănătoasă anatomie animale antropologie arheologie astrofizică astronomie biologie cancer chimie civilizaţii cosmologie cosmonautică creier cuantică curiozităţi curiozităţi biologie curiozităţi din lume curiozităţi istorice curiozităţi ştiinţifice descoperiri descoperiri arheologice ecologie Egipt energie regenerabilă evoluţie exoplanete explorare fizică galaxii genetică geografie geologie găuri negre imagini din natura invenţii marte medicină paleontologie planete sistem solar turism util viaţă pe alte planete zboruri spaţiale

Alte articole interesante

Vedeţi cum o supernovă masivă a emis blocurile necesare pentru apariția vieții

Fizicienii tocmai au descoperit un tip complet nou de supraconductibilitate

Pui de lei de peşteră cu o varstă de 12 000 ani, au fost prezentaţi lumii

A fost descoperit cel mai vechi craniu a unui strămoș uman

Cât de departe şi mare este într-adevăr Luna

  • Politica de confidenţialitate

Natură

Pentru prima dată, materia organică crucială pentru viață a fost găsită pe suprafața unui asteroid

Câmpul magnetic al Pământului s-a răsturnat 42 000 mii de ani în urmă. Consecințele au fost dramatice

Tot mai multe dovezi arată că viața pe Pământ a început nu doar de la ARN

Noul dinozaur masiv descoperit, ar putea fi cea mai mare creatură ce a călcat vreodată pe Pământ

Unul dintre cele mai mari mistere ale biologiei “a fost rezolvat” de IA

Categorii

  • Artă (14)
  • Curiozităţi (68)
  • Istorie (111)
  • Lume (164)
  • Natură (170)
  • Poza zilei (24)
  • Sănătate (146)
  • Ştiinţă (254)
  • Tehnologii (115)
  • Ultimele articole (815)
  • Universul (260)

© 2021 Toate drepturile rezervate · Inbors.com · Construit pe Genesis Framework

sponsored