Populaţiile care în primul rând au avut o dietă vegetariană pe parcursul multor generaţii au o mutaţie genetică care a ridicat riscul de cancer şi a bolilor de inimă.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că, vegetarianismul de lungă durată, poate duce la mutaţii genetice care cresc riscul de boli de inimă şi cancer.
Populaţiile care au avut în principal o dietă vegetariană pe parcursul a mai multor generaţii s-au dovedit a fi mult mai susceptibili de a avea un ADN care îi fac predispuşi la inflamaţii.
Oamenii de ştiinţă din SUA cred că mutaţia a survenit pentru a face mai uşoară absorbirea acizilor esenţiali graşi din plante, de către vegetarieni.
Dar, acesta a avut şi un efect secundar, şi anume stimularea producţiei de acid arahidonic, care este cunoscut pentru creşterea riscului de boli inflamatorii şi cancer.
Atunci când este cuplată cu o dietă bogată în uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, gena care a mutat rapid transformă acizii graşi în acidul arahidonic periculos.
Descoperirea poate ajuta la explicarea cercetărilor anterioare, care au constatat că populaţiile vegetariene sunt cu aproape 40 la sută mai predispuse de a suferi de cancer colorectal decât cele consumatoare de carne, o constatare care a nedumerit medicii, deoarece este cunoscut vă consumul de carne roşie creşte riscul.
Cercetătorii de la Universitatea Cornell din SUA, au comparat sute de genomuri a unei populaţii predominant vegetariană în Pune, India cu cu cea a locuitorilor tradiţional consumatori de carne din statului Kansas, SUA şi au găsit că există o difernţă genetică semnificativă.
„Cei a căror strămoşi derivă din vegetarieni sunt mai susceptibili de a avea o genetică care metabolizează mai rapid acizii graşi de plante”, a declarat Tom Brenna, profesor de nutriţie umană la Cornell (en).
„La aceste persoane, uleiurile vegetale vor fi transformate în acidul arahidonic mai pro-inflamatoriu, crescând riscul de inflamaţii cronice, care sunt implicate în dezvoltarea bolilor de inimă şi exacerbează cancerul.
Mutaţia a apărut în genomul uman mult timp în urmă, şi a fost transmisă prin familia umană”.
Mai mult ca atât, mutaţia, de asemenea împedică producerea acizilor benefici graşi Omega 3, care protejează împotriva bolilor de inimă.
Cu toate acestea, s-ar putea să nu aibă importanţă când mutaţia sa dezvoltat pentru prima oară, odată cu revoluţia industrială a avut loc o schimbare majoră de la diete mai bogate în Omega 3, găsite în peşte şi nuci, spre diete Omega 6 mai puţin sănătoase, găsite în uleiurile vegetale.
„Schimbul echilibrului regimurilor alimentare Omega 6 şi Omega 3 poate contribui la creşterea bolnavilor de boli cronice, observată în unele ţări în curs de dezvoltare”, a adăugat Dr. Brenna.
Vedeţi şi: Alimentaţie sănătoasă pentru o viaţă mai lungă
„Mesajul pentru vegetarieni este simplu. Folosiţi uleiuri vegetale, care au o cantitate mai redusă de acid linoleic Omega 6, cum ar fi spre exemplu uleiul de măsline”.
Mutaţia se numeşte rs66698963 şi se găseşte în gena FADS2 care controlează producerea de acizi graşi în organism.
Studiile anterioare au arătat că vegetarianismul şi veganismul poate duce la probleme cu fertilitatea prin scăderea numărului de spermatozoizi.
O cercetare separată de la Universitatea Harvard, de asemenea, a constatat că o dietă bogată în fructe şi legume poate afecta fertilitatea, la bărbaţii consumatori de cantităţi mari de pesticide.
Resurse adiţionale: Pesticide in fruit and veg could harm man’s fertility
De asemenea, mulţi vegetarieni se luptă pentru a obţine suficiente proteine, fier, vitamina D, vitamina B12 şi calciu, care sunt esenţiale pentru sănătate.
Un studiu a constat că vegetarienii au o densitate minerală osoasă de aproximativ cinci ori mai mică decât non-vegetarienii.
Cu toate acestea, alte cercetări sugerează că vegetarianismul scade riscul de diabet zaharat, accident vascular cerebral şi obezitate.
Noua cercetare a fost publicată în revista Molecular Biology and Evolution (en).
Lasă un răspuns