„Ese insuportabil, că noi încă mai întâmpinăm greutăți în a decide dacă este sau nu cafeaua sănătoasă”, spune Giuseppe Grosso, un epidemiolog nutrițional la Universitatea Catania din Italia: Bună pentru hipertensiune o săptămână. Rea pentru hipertensiunea arterială, în următoarea.
Pentru a aborda această situație dificilă, Grosso şi colegii săi au colectat toate studiile privind efectele cafelei asupra sănătății, revizuind sistematic probele, după care rezultatele lor au fost prezentate (en) în Annual Review of Nutrition.
Mai exact, ei au examinat 127 de meta-analize, care combină şi analizează statistic studii pe teme similare.
Unele din ele erau studii clinice randomizate, bazate pe administrarea cafelei sau a cafeinei, dar majoritatea au fost studii observaționale privind lumea reală a cafelei şi a obiceiurilor de consum a ei.
(Nici unul din autorii analizei nu a fost plătit de companiile de produse alimentare sau băuturi).
Pentru fiecare meta-analiză, echipa a calculat eficacitatea proiectării studiului şi a concluziilor, iar apoi a clasat dovezile sale după relațiile dintre cafea şi sănătate pe o scară de la „convingător” la „limitat”.
Nici un studiu nu a demonstrat un nivel de probă „convingător” – nu este surprinzător, deoarece studiile observaționale nu au rigurozitatea studiilor standard de aur, care utilizează controalele placebo.
Dar, unele au descoperit dovezi „probabile”, că consumul de cafea este asociat cu un risc scăzut de îmbolnăvire cu mai multe forme răspândite de cancer – precum cel al sânilor, de colon, endometrial şi prostată – cu o reducere a riscului de la două la 20%, în dependenţă de tipul de cancer.
De asemenea, revizuirea a constatat reduceri a riscului cu 5 la sută pentru bolile cardiovasculare şi cu aproximativ 30 la sută pentru diabetul de tip 2 şi boala Parkinson.
Obiceiul de a consuma cafea, în perioada studiului, la fel a fost asociat cu o rată mai scăzută a decesului, indiferent de cauză.
O veste bună pentru consumatorii de cafea!
Dar, este o grupă care trebuie să fie mai precauți cu cafeaua: femeile însărcinate.
Vedeţi şi: Cafeaua poate influenţa micşorarea sânilor la femei
Unele studii, au arătat o legătură (cu scorul „probabil”, pe scara fixată de oamenii de ştiinţă) între cofeină sau consumul de cafea şi riscul crescut de avort spontan.
Grosso remarcă că fetușii nu au enzima necesară pentru metabolizarea cofeinii, motiv din care ei o acumulează atunci când mama bea cafea.
El mai subliniază că aceste constatări sunt încă incerte, dar pentru orice eventualitate, el recomandă femeilor să renunțe sau să limiteze considerabil consumul de cafea în timp ce sunt însărcinate.
De asemenea, echipa a rezolvat unele discrepanţe anterioare legate de cafea şi anume, riscul de hipertensiune arterială şi deces din cauza tuturor formelor de cancer (când sunt puse laolaltă).
Confuzia, au constatat ei, a provenit din eșecul de a controla adecvat fumatul – un obicei, care este strâns legat de consumul de cafea.
Atunci când erau luați în considerare doar nefumătorii, datele indicau că băutorii moderați de cafea au o anumită protecție împotriva acestor boli.
Majoritatea studiilor nu au măsurat volumul exact de cafea sau nivelurile de cafeină. Pe când în acest studiu, care a făcut-o, beneficiile maxime au apărut aproximativ la patru, cinci cești pe zi – echivalentul a două băuturi Starbucks „grande”.
Vedeţi şi: 10 beneficii ale cafelei dovedite ştiinţific
Aceasta este aproximativ echivalentul a 380-475 miligrame de cofeină pe zi, pentru băuturile de cafea preparate în mod obișnuit. (Voi veţi avea cel puțin 95 mg într-o ceașcă de 230 de grame).
Aşa dar, cum funcționează efectele pozitive?
Iubitorii de cafea beneficiază probabil de două mecanisme principale.
În primul rând, boabele de cafea conțin substanțe fitochimice (unele dintre care se găsesc şi în fructe, legume, ciocolată şi ceai) care au proprietăți antioxidante şi antiinflamatoare.
Toate aceste boli, asupra căror cafeaua poate avea un efect protectiv, încep cu un nivel inflamatoriu mai mic, iar substanțele dietetice antiinflamatorii ce circulă prin organism ar putea să le calmeze.
În al doilea rând, cofeina şi alte substanțe fitochimice au efecte specifice asupra enzimelor care reglează funcția hepatică, metabolismul insulinei şi glucozei, şi repararea ADN-ului.
Toate ar putea acționa favorabil pentru a preveni Parkinsonul, diabetul zaharat de tip 2 şi cancerul.
Din păcate, Grosso subliniază că niciuna dintre datele analizate nu se referă la obiceiurile de consum a cafelei în ţara sa: „Pentru 99,9% dintre italieni, cafeaua este espresso, iar orice altceva este ‘apă murdară'”, spune el.
Consumul tipic de espresso la italieni este de doar aproximativ o uncie (28,3 grame) – o cantitate foarte mică de cofeină, de la 50 până la 75 mg.
În alte părţi ale lumii, el spune că a văzut oameni îndopând cantităţi mult mai mari de cafea şi ceai.
„Era foarte important să știm dacă aceasta are vreun efect asupra sănătății”.
Concluzia studiului: „Constatările noastre indică că cafeaua poate face parte dintr-o dietă sănătoasă”.
Acest articol inițial a apărut pe Knowable Magazine.
Lasă un răspuns